Consiliul Fiscal a aprobat bugetul pentru 2026, dar cu avertismente despre deficit și datorie publică
Consiliul Fiscal a avizat, în linii mari, construcția bugetară pentru 2026, însă a subliniat că echilibrul pe care se bazează Guvernul este fragil și depinde de mai mulți factori de risc, interni și externi. În opinia publicată, instituția a menționat că bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB, însă această țintă este supusă presiunilor generate de tensiunile geopolitice, costurile de finanțare, colectarea slabă și întârzierile în absorbția fondurilor europene.
Consiliul Fiscal a reamintit că bugetul pe 2026 vine după o perioadă în care România a fost nevoită să corecteze un dezechilibru bugetar sever, menționând că în 2024 deficitul a atins 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% din PIB conform metodologiei ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Fără măsurile de corecție din 2025, situația ar fi fost și mai gravă.
Adoptarea bugetului în context internațional complicat
Una dintre observațiile principale ale Consiliului Fiscal este că bugetul pe 2026 a fost adoptat cu întârziere, pe fondul dificultăților politice și al deciziilor sensibile privind consolidarea fiscală. Tabloul extern s-a deteriorat exact înainte de adoptarea documentului, iar Consiliul a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu, început la sfârșitul lunii februarie, ar putea influența semnificativ datele bugetului, generând un nou șoc energetic. Aceasta ar putea afecta creșterea economică și inflația.
Consiliul Fiscal a notat că deficitul ar putea rămâne aproape de nivelul programat, în cazul în care o inflație mai ridicată decât cea anticipată va majora PIB-ul nominal suficient pentru a compensa o economie mai slabă. Totuși, plauzibilitatea întregii construcții bugetare depinde de evoluția cadrului macroeconomic și de intensificarea tensiunilor globale.
Impactul tensiunilor geopolitice asupra economiei
Consiliul Fiscal a subliniat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu reprezintă un risc major pentru economia României. O escaladare a conflictului ar putea duce la creșteri ale prețurilor petrolului și gazelor naturale, ceea ce s-ar traduce rapid în inflație și costuri mai mari pentru economie. Un astfel de șoc energetic ar putea afecta atât creșterea economică, cât și veniturile bugetare, iar volatilitatea piețelor financiare internaționale ar putea crește costurile de finanțare pentru statele cu deficite ridicate, inclusiv România.
Ținta de deficit și măsurile de corecție
Consiliul Fiscal estimează că bugetul pe 2026 poate fi compatibil cu un deficit cash de 6,25% din PIB, ceea ce ar reprezenta o etapă de ajustare după reducerea deficitului din 2025. Această apreciere se bazează pe o abordare prudentă, fără a include eventualele efecte severe ale conflictului din Orientul Mijlociu sau măsuri suplimentare care ar putea apărea în acest context.
Corecția din 2026 este planificată în principal printr-o majorare a veniturilor totale cu 1,3 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile totale sunt prevăzute să scadă marginal, cu 0,1 puncte procentuale din PIB. Consiliul a subliniat că reducerea deficitului este gândită printr-un control strict al cheltuielilor publice.
Documentul afirmă că ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reduceri de cheltuieli, fiind necesară și creșterea taxelor și impozitelor. Consiliul Fiscal a precizat că măsurile de corecție au avut costuri sociale vizibile, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor, iar ajustarea a fost însoțită de o inflație ridicată.
Proiecții economice și colectarea veniturilor
Consiliul Fiscal consideră realist scenariul macroeconomic utilizat de Guvern, dar cu rezerve importante. Prognoza oficială indică o creștere economică de doar 1% pentru 2026, după o perioadă de încetinire economică. Motorul creșterii se mută de la consum către investiții și exporturi nete, însă eficiența investițiilor publice rămâne o problemă, cu un impact modest asupra creșterii economice.
Un alt punct central al opiniei este nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale din România, considerat drept una dintre cauzele profunde ale dezechilibrului bugetar. Consiliul a afirmat că ajustarea nu poate continua fără o îmbunătățire semnificativă a colectării, în special a TVA și a impozitelor pe profit.
Datoria publică și perspectiva de consolidare fiscală
Consiliul Fiscal a subliniat că miza reală a consolidării fiscale nu este doar respectarea unei ținte anuale, ci stabilizarea datoriei publice, care a depășit deja 60% din PIB. Dacă ajustarea s-ar opri după 2026, datoria publică ar putea ajunge la 80% din PIB până în 2034. În schimb, dacă traiectoria de consolidare continuă, datoria ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% în 2027-2028, pentru a coborî sub 60% din PIB în 2030.
Consiliul a subliniat că dezechilibrele bugetare actuale fac imposibilă, deocamdată, aderarea României la zona euro, care necesită deficite bugetare sub 3% din PIB și o inflație stabilă pe termen lung.
Provocări pentru perioada 2027-2029
Consiliul Fiscal a identificat un risc suplimentar pentru perioada 2027-2029, având în vedere că reducerea deficitului este prevăzută prin comprimarea cheltuielilor, în timp ce veniturile fiscale ar urma să crească doar modest. Această strategie ridică semne de întrebare, dată fiind presiunea pe cheltuielile cu personalul, asistența socială, dobânzile și apărarea.
Documentul avertizează și asupra unei probleme care poate afecta direct atât investițiile, cât și deficitul: absorbția fondurilor europene și calendarul strâns pentru PNRR. Rata de absorbție pentru fondurile europene era, la finalul lunii noiembrie 2025, de doar 15,2% pentru Programele Naționale și de 13,4% pentru totalul Programelor Naționale și Regionale.
În concluzie, Consiliul Fiscal nu contestă realismul bugetului pe 2026, ci subliniază vulnerabilitatea acestuia. Ținta de deficit de 6,25% din PIB poate fi atinsă, însă numai dacă economia nu este afectată de șocuri externe, cheltuielile sunt controlate strict, iar colectarea veniturilor și absorbția fondurilor europene sunt îmbunătățite. Mesajul central este că 2026 nu va fi un an al revenirii confortabile, ci al unei echilibrări dificile.
