Diviziunile eurodeputaților români în privința votului la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Parlamentul European se pregătește pentru două noi moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, care vor fi dezbătute și votate în prima sesiune plenară din octombrie. Eurodeputații români se află într-o situație divizată cu privire la modul în care vor vota, unii dintre ei fiind dispuși să se abată de la linia grupului politic din care fac parte.
Pe 10 iunie, Ursula von der Leyen a supraviețuit unei moțiuni de cenzură inițiate de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, care a fost respinsă cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri. Cele două noi moțiuni, depuse pe 10 septembrie de grupurile Patrioți pentru Europa și Stânga, urmează să fie votate în plenul PE la Strasbourg.
Moțiunea de cenzură depusă de Piperea acuza Comisia Europeană de încălcarea datoriilor legale de transparență, invocând împiedicarea accesului la mesajele text între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor pentru vaccinuri. De asemenea, era menționată utilizarea necorespunzătoare a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie, ceea ce ar reprezenta o amenințare la suveranitatea națională și integritatea proceselor democratice.
Moțiunea a fost respinsă pe 10 iulie, iar din delegația PSD, opt eurodeputați au fost absenți. Eurodeputata PSD Maria Grapini a explicat că nu a votat la moțiunea anterioară deoarece se referea la acțiuni dintr-un mandat anterior al Ursulei von der Leyen și că nu a dorit să voteze „împotriva unui român”.
Cum ar vota eurodeputații români la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Eurodeputații români au opinii divergente cu privire la votul pentru moțiunile de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Maria Grapini, eurodeputat, a afirmat că este critică față de activitatea acesteia, dar nu a specificat cum va vota în cadrul viitoarei moțiuni.
Victor Negrescu, eurodeputat PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, a exprimat că moțiunile depuse de extrema dreaptă nu conțin argumente realiste și subliniază caracterul populist al acestora. El a subliniat că a discuta despre aceste moțiuni înseamnă a le susține, lucru cu care nu este de acord.
Negrescu a menționat că moțiunea stângii radicale conține argumente care sunt analizate de colegii săi europarlamentari și a avertizat că aceasta ar putea aduna voturi semnificative. El a solicitat președintei Comisiei Europene să prezinte propuneri concrete pentru a menține sprijinul grupului său.
De asemenea, el a sugerat că eurodeputații români pro-europeni ar trebui să discute despre propunerile concrete pe care Ursula von der Leyen le poate face pentru România, referindu-se la subiecte de interes, precum securitatea regională și implementarea planurilor de dezvoltare.
În contrast, eurodeputații din grupul PPE au fost aproape în totalitate prezenți la votul împotriva unei anterioare moțiuni, cu excepția abținerilor din partea membrilor UDMR, ceea ce a generat speculații privind motivațiile lor.
Poziția eurodeputaților români față de moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Winkler a subliniat că UDMR are o poziție constantă în ceea ce privește votul asupra moțiunilor de cenzură, exprimându-și această poziție încă de la Congresul PPE de la București, unde Ursula von der Leyen a fost aleasă ca și candidat principal. El a explicat că, deși UDMR este parte a PPE, s-au abținut de la vot, având în vedere că întâlnirile cu președintele PPE, Manfred Weber, au evidențiat preocupările legate de drepturile minorităților naționale și comunităților lingvistice în Uniunea Europeană.
„Motivul pentru care nu putem vota pentru Ursula von der Leyen este legat de Comisia pe care o conduce, care nu a acționat în sprijinul inițiativelor noastre”, a adăugat Winkler, menționând un răspuns de 28 de pagini primit de la Comisie cu doi ani în urmă, care a afirmat că toate cererile UDMR sunt deja satisfăcute.
Decizia finală a UDMR în privința votului pentru moțiunile de cenzură va fi luată în momentul respectiv, dar Winkler a sugerat că cel mai probabil se vor abține din nou.
Rareș Bogdan, liderul delegației României în grupul PPE, a comentat că, deși există nemulțumiri față de Ursula von der Leyen și Comisie, majoritatea grupurilor din Parlamentul European nu vor susține moțiunile de cenzură inițiate de extremele politice, cum ar fi grupul de stânga sau cel de dreapta extremă.
„Problemele generate de Comisie sunt multe, dar nu intenționăm să creăm haos la nivel european”, a declarat Rareș Bogdan, evidențiind că astfel de moțiuni nu au șanse să treacă fără susținerea majorității grupurilor din PE.
În aceeași notă, eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă a ridicat întrebarea privind frecvența acestor moțiuni de cenzură, sugerând că acestea sunt parte dintr-un joc politic menit să destabilizeze, având legături cu extremele politice și posibile influențe externe.
Cum ar vota eurodeputații români la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Eurodeputații români își exprimă în mod diferit opinia cu privire la viitoarele moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Nicu Ștefănuță, eurodeputat afiliat grupului Verzilor, a declarat că va vota împotriva ambelor moțiuni, explicând că o astfel de acțiune ar putea arunca Europa în haos. El a subliniat că, deși nu este un susținător fervent al Ursulei von der Leyen, inițiativele sale recente sunt necesare și realiste.
„Eu nu sunt un mare fan al Ursulei von der Leyen, dar discursul privind starea națiunii prezentat de ea și inițiativele luate cu această ocazie sunt, după mine, realiste și necesare”, a afirmat Ștefănuță. El a adăugat că nu este momentul ca Uniunea Europeană să fie destabilizată, având în vedere că o cădere a Ursulei von der Leyen ar însemna o cădere a întregii Comisii Europene.
De asemenea, Dan Barna, vicepreședintele grupului Renew din Parlamentul European, a confirmat că majoritatea proeuropeană din PE este solidă și nu se așteaptă la surprize în ceea ce privește votul. Barna a menționat că precedenta moțiune a fost inițiată de un român și a fost respinsă cu succes, sugerând că, deși astfel de demersuri vor continua să apară, actuala majoritate va rămâne unită.
Vlad Voiculescu, alt eurodeputat român, a subliniat că va vota împotriva ambelor moțiuni, chiar dacă una dintre ele abordează subiecte de interes pentru el, cum ar fi campania israeliană din Fâșia Gaza.
În concluzie, eurodeputații români par să aibă o poziție comună împotriva moțiunilor de cenzură, considerând că acestea nu sunt în interesul stabilității Uniunii Europene.
Votul eurodeputaților români la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a anunțat că va susține ambele moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, chiar dacă una dintre ele provine din partea extremei stângi, cu care grupul său nu este compatibil. El a subliniat că, în cazul în care cele două moțiuni depuse în octombrie vor fi respinse, se va iniția o a treia moțiune, care va fi depusă în decembrie.
Piperea a explicat că, dacă cele două moțiuni nu vor trece, se va forma o nouă echipă de semnatari, având în vedere că regula impune 144 de semnături pentru a putea fi depusă o nouă moțiune. De asemenea, el a menționat că europarlamentarii de la Mișcarea 5 Stele i-au confirmat intenția de a depune o a treia moțiune, în cazul în care primele nu vor fi acceptate.
Un alt eurodeputat român, Claudiu Târziu, a declarat că va vota moțiunea depusă de grupul Patrioți pentru Europa, dar nu va susține moțiunea venită din partea stângii radicale, evidențiind astfel diviziunile dintre eurodeputații români pe această temă.
În acest context, Vlad Voiculescu a comentat despre reacția întârziată a Comisiei Europene referitoare la situația din Gaza, considerând că aceasta ar putea constitui un motiv valid pentru o moțiune de cenzură. Deși el apreciază că actuala Comisie poate face mai bine, el a subliniat că nu este de părere că aceasta ar trebui să plece.
Piperea a concluzionat că mesajul este clar: „lumea nu mai este chiar atât de temătoare de Ursula von der Leyen și ea nu se mai bazează pe atât de multe voturi încât să vină cu aceste proiecte fantasmagorice”.
Eurodeputații români au fost implicați în discuții intense referitoare la moțiunile de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. Claudiu Târziu a declarat că va susține moțiunea propusă de grupul Patrioților, evidențiind că aceasta conține argumente pertinente, în contrast cu moțiunea depusă de stânga radicală, pe care nu o va sprijini din cauza diferențelor ideologice.
„Eu îmi imaginez că moțiunea stângii radicale va avea o mai mică susținere decât cea a Patrioților. Se poate face un calcul și n-are rost să depui o moțiune doar ca să te afli în treabă”, a explicat Târziu, recunoscând totodată că obiecțiile stângii sunt uneori „de bun simț”.
De asemenea, Şerban Dimitrie Sturdza a subliniat că poziția Ursulei von der Leyen este tot mai precară. „Moțiunea pe care am votat-o împotriva doamnei von der Leyen urmează să fie continuată de încă două, așa încât sunt motive serioase de neliniște pentru doamna von der Leyen”, a afirmat Sturdza. El a menționat că, deși încă există susținere pentru aceasta, aceasta scade pe zi ce trece.
Toți membrii români ai grupului ECR, împreună cu doi membri români ai grupului Deputaților neafiliați, au votat în favoarea moțiunii depuse de Gheorghe Piperea în luna iulie împotriva Comisiei Europene.
