Curtea Constituțională a validat cererea lui Nicușor Dan, anunțând că legea care viza schimbările în minerit și gestionarea cimitirelor este nevalabilă
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri că legea care modifica Legea minelor și legislația privind cimitirele și crematoriile este neconstituțională în ansamblul său. Judecătorii au admis obiecția formulată de președintele Nicușor Dan, hotărârea fiind luată cu unanimitate de voturi.
Decizia CCR blochează intrarea în vigoare a unui act normativ care introducea, printre altele, posibilitatea ca statul sau autoritățile locale să concesioneze direct către persoane fizice locuri de înhumare sau spații pentru păstrarea urnelor de cenușă din cimitirele aflate în proprietatea sau administrarea lor.
Ce a constatat Curtea Constituțională
Potrivit Curții, problema nu a fost neapărat conținutul concret al măsurilor, ci modul în care legea a fost adoptată în Parlament. CCR a stabilit că a fost încălcat principiul bicameralismului, prevăzut de Constituție, deoarece forma finală a legii adoptate de Camera Deputaților diferă semnificativ de cea dezbătută inițial în Senat.
Judecătorii arată că, în Camera decizională, au fost introduse reglementări esențiale care au schimbat substanțial viziunea legislativă asupra modului de concesionare a bunurilor aflate în proprietate publică. Astfel, legea nu a mai avut aceeași configurație normativă ca în forma analizată de prima Cameră sesizată.
În plus, modificările adoptate în etapa finală au vizat și regimul juridic al unor terenuri pe care se desfășoară activități miniere sau al celor situate în apropierea exploatărilor miniere, fără ca aceste schimbări să fi fost dezbătute anterior.
De ce contează principiul bicameralismului
Principiul bicameralismului presupune ca ambele Camere ale Parlamentului să dezbată în mod real același proiect de lege. CCR a stabilit în mod constant în jurisprudența sa că introducerea unor modificări majore într-o singură Cameră, care schimbă substanța reglementării, poate duce la neconstituționalitatea actului normativ. În acest caz, Curtea a apreciat că diferențele dintre cele două forme ale legii au fost suficient de mari pentru a încălca prevederile constituționale privind procesul legislativ.
Pentru că neconstituționalitatea a fost constatată din motive procedurale, Curtea nu a mai analizat criticile legate de conținutul propriu-zis al legii. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar argumentele complete vor fi prezentate în motivarea care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
