Furtuna Tropicală Melissa: Un Exemplu al Impactului Încălzirii Globale
Furtuna tropicală Melissa, alimentată de apele anormal de calde ale Mării Caraibilor, a evoluat rapid într-un uragan de categoria 5. Această transformare a fost marcată de vânturi violente și ploi diluviene, iar meteorologii subliniază legătura dintre intensificarea furtunilor și schimbările climatice. Oamenii de știință au observat că furtunile care se intensifică rapid și stagnează sunt din ce în ce mai frecvente pe măsură ce clima se încălzește.
În decurs de 24 de ore, Melissa a fost clasificată inițial ca furtună cu vânturi de 110 km/h, iar apoi a ajuns la categoria 4, cu vânturi de 225 km/h, înainte de a atinge nivelul maxim de intensitate pe scara Saffir-Simpson. Kerry Emanuel, meteorolog și climatolog la MIT, a remarcat că, deși numărul total de uragane în Atlantic a fost redus, un procent semnificativ dintre ele s-au intensificat rapid.
Deși este complex să se stabilească o legătură directă între schimbările climatice și uraganele specifice, tendințele generale sugerează că aceste fenomene extreme pot fi un indicator al schimbărilor climatice. Temperaturile mai ridicate ale suprafeței mărilor contribuie la intensificarea furtunilor, furnizându-le un „combustibil” suplimentar. David Gilford, cercetător la Climate Central, explică că diferența de temperatură dintre apă și atmosferă determină puterea unui uragan.
Melissa s-a dezvoltat pe ape cu o temperatură cu 1,4°C mai ridicată din cauza schimbărilor climatice, aceste condiții fiind acum de cel puțin 500 de ori mai probabile din cauza activităților umane. Oceanele mai calde pot genera furtuni cu umiditate mai mare, iar estimările sugerează o creștere a precipitațiilor cu 25% până la 50% în timpul unor furtuni precum Melissa.
Un alt aspect îngrijorător este viteza de deplasare a furtunii, care a fost de doar 4,8 km/h, ceea ce poate duce la acumularea de apă și precipitații abundente. Jill Trepanier, expertă în climatologia uraganelor, avertizează asupra pericolelor reprezentate de astfel de furtuni, care pot cauza daune infrastructurii și provocări semnificative pentru comunități.
De la furtună tropicală la uragan devastator: Impactul încălzirii globale asupra fenomenelor extreme
Oamenii de știință au observat o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește furtunile stagnante din Marea Caraibilor, care se intensifică în perioada octombrie, în apropierea regiunilor costiere. Furtuna Melissa se abate de la tiparele obișnuite, deoarece s-a intensificat în timp ce a stagnat în aceeași zonă, ceea ce sugerează că temperaturile ridicate ale apei mării și ale aerului au contribuit la această anomalie, împiedicând efectul de autodistrugere al furtunilor.
Jill Trepanier a descris situația ca fiind „puțin cam înfricoșătoare”, subliniind riscurile pe care le implică aceste fenomene extreme. James Kossin, fost climatolog la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), a confirmat că datele sugerează o creștere a numărului de furtuni stagnante. O posibilă explicație pentru acest fenomen este „amplificarea arctică”, care reduce diferențele de temperatură între latitudinile mici și mari, slăbind astfel vânturile ce propulsează uraganele.
Cu toate acestea, Kossin a menționat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma legătura cauzală între schimbările climatice și intensificarea furtunilor. Aceste observații subliniază impactul profund pe care încălzirea globală îl are asupra fenomenelor meteorologice extreme, evidențiind necesitatea de a aborda aceste provocări cu seriozitate.