Depozitele de gaze se golesc accelerat în Europa
În contextul unei utilizări crescute a gazului din rezerve, România a epuizat deja 37% din stocurile sale în doar două luni. Această situație este în concordanță cu tendințele generale din Europa, unde depozitele sunt acum puțin peste 70% pline, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut.
România, lider în producția de gaze în UE
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat că România a fost anul trecut producătorul numărul 1 de gaz din Uniunea Europeană, depășind Olanda. Burduja a menționat că, începând din 2027, România își va dubla producția, datorită proiectului Neptun Deep, care promite să valorifice resursele de gaze naturale ale țării.
„Meritul este al Romgaz, o companie de stat care a reluat marile exploatări. Aceste gaze trebuie valorificate în economie, transformându-le în energie electrică, îngrășăminte sau medicamente”, a explicat Burduja.
Impactul vremii asupra consumului de gaze
Temperaturile scăzute din această perioadă au condus la o creștere a consumului de gaz pentru încălzire, iar stocurile de gaze din Europa continuă să se epuizeze rapid. Deși nu există riscuri imediate de deficit, epuizarea accelerată a rezervelor poate complica pregătirile pentru sezonul de încălzire din anul următor.
„Cu cât nivelurile de stocare de la sfârșitul lunii martie sunt mai scăzute, cu atât va fi mai greu pentru regiune să se pregătească înainte de iarna viitoare”, a avertizat Samantha Dart, șefa de cercetare a gazelor naturale la Goldman Sachs Group Inc.
Depozitele de gaze se golesc accelerat în Europa
În contextul actual, depozitele de gaze din Europa se epuizează rapid, iar România a consumat deja 37% din rezervele sale. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de aprovizionare a regiunii, care devine tot mai vulnerabilă la fluctuațiile pieței. În acest sens, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România se poziționează ca producătorul numărul 1 din Uniunea Europeană.
România, lider în producția de energie electrică
Ministrul Burduja a subliniat importanța creșterii capacității de producție a energiei electrice în România pentru a asigura competitivitatea pe piața europeană. Anul trecut, țara a pus în funcțiune 1.200 de megawați noi, stabilind un record pentru ultimul deceniu. Estimările pentru acest an sugerează că România va depăși 2.500 de megawați, dublând astfel recordul anterior.
Burduja a explicat că o ofertă mai mare de energie va contribui la scăderea prețurilor, evitând necesitatea intervenției constante a statului. România, cu prețuri competitive la energie electrică și gaze, are potențialul de a deveni un furnizor de încredere pentru alte țări europene.
Provocările pieței de gaze
În paralel, situația de pe piața gazelor naturale se complică, cu prețuri în creștere și o aprovizionare mai dificilă. În Norvegia, de exemplu, o defecțiune la fabrica de GNL Hammerfest a dus la oprirea temporară a operațiunilor, ceea ce afectează echilibrul pieței. Aceste întreruperi neplanificate pot provoca fluctuații semnificative ale prețurilor, în special într-un context în care stocurile de gaze sunt în scădere.
Astfel, România își întărește poziția în acest peisaj complex, promițând un viitor energetic mai stabil și competitiv prin investiții strategice în capacitatea de producție.
Depozitele de gaze se golesc accelerat în Europa
Europa se confruntă cu o scădere rapidă a depozitelor de gaze, iar România a raportat epuizarea a 37% din rezervele sale. În acest context, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat că România este producătorul numărul 1 din Uniunea Europeană.
Declarațiile lui Burduja vin în urma unei analize a pieței energiei, în care se iau în considerare atât scenarii pentru liberalizarea graduală a pieței, cât și măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili. Acesta a afirmat că, indiferent de deciziile guvernului cu privire la piața de energie, românii cu venituri mici vor primi sprijin.
„Noi am spus și în programul de guvernare că ne propunem o liberalizare etapizată, prudentă, ceea ce înseamnă că trebuie să gândim bine lucrurile,” a declarat Burduja. El a adăugat că se analizează mai multe scenarii, inclusiv continuarea actualei scheme de plafonare și compensare a facturilor la energie.
Protecția consumatorilor vulnerabili
Ministrul a asigurat că va exista o formă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, astfel încât aceștia să nu fie afectați de creșterile de prețuri. „E o variantă care a funcționat anterior cu Poșta Română,” a afirmat Burduja, referindu-se la posibilitatea implementării unor carduri de energie.
În concluzie, în ciuda provocărilor întâmpinate, autoritățile române sunt angajate să protejeze românii cu venituri mici, asigurându-se că nimeni nu va cădea sub pragul sărăciei după plata utilităților.
Depozitele de gaze se golesc accelerat în Europa
Europa se confruntă cu o scădere rapidă a depozitelor de gaze, iar România a epuizat deja 37% din rezervele sale. În acest context, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că România este producătorul numărul 1 din Uniunea Europeană.
Confirmarea ministrului Energiei
Într-un interviu acordat B1 TV, Burduja a confirmat că România își dorește să renegocieze termenele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru închiderea minelor și termocentralelor pe cărbune, având în vedere că procesul de tranziție este unul complex și necesită timp suplimentar.
Ministrul a explicat că România se află într-o situație în care trebuie să asigure continuarea producției de energie, subliniind importanța securității energetice: „Nu putem să scoatem grupuri fără să punem altele în loc”, a afirmat acesta.
Flexibilitate în negocieri
Burduja a menționat că România are argumente solide pentru a solicita o extindere a termenelor, având în vedere că alte state membre ale UE au menținut termocentralele pe cărbune până în anii 2040. El a exprimat încrederea că noua Comisie Europeană va înțelege situația României și va permite o flexibilitate în aceste negocieri.