Întârzierile în dosarele DNA în camera preliminară
Procedura camerei preliminare, menită să accelereze soluționarea dosarelor, este acum criticată pentru tergiversarea acestora. Potrivit unei declarații date pentru Digi24.ro, DNA a raportat că din cele 103 dosare penale aflate în această etapă, 92 au depășit termenul legal de 60 de zile. Această situație a generat întrebări privind eficiența procesului judiciar, iar o judecătoare de curte de apel, alături de doi avocați specializați în drept penal, au oferit explicații pentru aceste întârzieri și sugestii pentru îmbunătățirea procedurii.
Judecătoarea Curții de Apel Craiova, Sorina Marinaș, împreună cu avocații Iancu Toader și Daniel Manolache, au discutat despre modul în care aceste întârzieri afectează justiția. Statistica solicitată de Digi24.ro de la instituții precum DNA, DIICOT și parchete teritoriale a relevat că, la 14 august 2025, 92 dintre cele 103 dosare la camera preliminară au depășit termenul de 60 de zile. Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat, în răspunsul său, că din 1.477 de dosare în etapa camerei preliminare, 30 au depășit termenul recomandat, majoritatea fiind la Curtea de Apel Oradea și la Curtea de Apel Galați.
Diferențele dintre statisticile prezentate de DNA și CSM sugerează că DNA a inclus toate dosarele care depășesc termenul de 60 de zile, fără a ține cont de faza procesuală. Un exemplu relevant este un dosar de evaziune fiscală, care de aproape 10 ani nu reușește să progreseze în procedura camerei preliminare. Acest dosar, trimis inițial în judecată de procurorii DIICOT în 2016, vizează fapte din anii 2010-2011 și implică un prejudiciu de aproximativ 3.4 milioane de lei. După ce a fost restituit parchetului pentru refacerea rechizitoriului, procedura a fost întârziată, evidențiind provocările cu care se confruntă sistemul judiciar în gestionarea dosarelor cu miză.
Procentaj alarmant de dosare întârziate la DNA
Conform informațiilor recente, 90% dintre dosarele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sunt considerate „întârziate” în etapa camerei preliminare. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la eficiența procesului judiciar și a modului în care sunt gestionate cazurile cu miză.
Importanța camerei preliminare în procesul penal
Avocatul Daniel Manolache a subliniat că etapa camerei preliminare este esențială în cadrul procesului penal, fiind percepută ca „cea mai importantă etapă”. Aceasta are rolul de a verifica legalitatea probelor și a actelor depuse de procurori, asigurând astfel un proces echitabil. Potrivit deciziilor Curții Constituționale, scopul procedurii de cameră preliminară este de a determina dacă rechizitoriul este suficient pentru a declanșa judecata sau dacă trebuie refăcut.
Aspecte verificate în cadrul camerei preliminare
În cadrul acestei proceduri, judecătorul are responsabilitatea de a analiza:
- Dacă fapta sesizată intră în competența instanței;
- Dacă parchetul care a emis rechizitoriul este competent;
- Legalitatea sesizării, inclusiv verificarea actelor de sesizare;
- Respectarea dreptului la apărare al inculpatului;
- Ordinea și etapele urmăririi penale conform Codului de procedură penală.
Exemplele de probe care ar putea fi contestate includ declarații nesemnate sau lipsa asistenței juridice pentru persoana vătămată.
Rolul judecătorului în cadrul procedurii
Judecătorul de cameră preliminară nu are doar rolul de a verifica legalitatea actelor, ci poate interveni și în alte etape ale procesului, având competența de a propune soluții de clasare în anumite situații. Această intervenție subliniază importanța sa în garantarea respectării legii pe parcursul întregului proces penal.
Întârzierile în dosarele DNA: o problemă sistemică
Conform unei analize recente, DNA se confruntă cu o situație alarmantă, având 90% dintre dosare „întârziate” în camera preliminară. Judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a subliniat că dosarele de mari dimensiuni necesită o perioadă semnificativă de timp pentru a fi examinată, în special în condițiile în care judecătorii au de gestionat mai multe cauze complexe simultan.
Legea stipulează un termen de 60 de zile pentru procedura camerei preliminare, însă acest termen are mai mult caracterul unei „recomandări”. Avocatul Iancu Toader a explicat că judecătorii se confruntă cu un volum mare de dosare și că este imposibil să se analizeze fiecare cauză în profunzime și să se respecte acest termen. Printre factorii care contribuie la nerespectarea termenului se numără volumul de acte din urmărirea penală și numărul ridicat de părți implicate în dosar.
Judecătorii pot amâna judecarea cauzei în cazul în care nu sunt îndeplinite cerințele legale, cum ar fi vicii de procedură sau dificultăți în localizarea persoanelor implicate. Aceste impedimente obiective afectează semnificativ procesul de soluționare al dosarelor.
În concluzie, complexitatea dosarelor și volumul mare de muncă al judecătorilor sunt principalii factori care determină întârzierile în camera preliminară, evidențiind necesitatea unor reforme în sistemul judiciar pentru a eficientiza procesul.
90% dintre dosarele DNA, întârziate în camera preliminară
Judecătoarea Sorina Marinaș a subliniat că procedura camerei preliminare este reglementată „defectuos”, ceea ce contribuie la întârzierea semnificativă a dosarelor. Legea nu prevede un termen fix pentru formularea cererilor de către avocații inculpaților, cum ar fi contestarea legalității probelor depuse de procurori. Aceasta duce la o avalanșă de cereri, avocații invocând nulități relative în mod repetat.
„Inculpații depun o cerere azi, apoi alta în câteva zile, iar la termenul fixat vin cu volume de excepții. La următorul termen, avocații se îmbolnăvesc, iar la al patrulea termen mai depun încă 60 de pagini”, a explicat judecătoarea, evidențiind dificultatea judecătorilor de a analiza toate aceste documente în timp util.
Judecătoarea a mai menționat că, în astfel de cazuri, judecătorul este obligat să fixeze un nou termen pentru a putea înțelege reclamațiile avocaților. „Nimeni nu poate citi 60 de pagini de excepții pe loc. Chiar dacă sunt aceleași, trebuie să le citești pentru a constata acest lucru”, a adăugat ea, referindu-se la modul de operare în dosarele de corupție.
Avocatul Iancu Toader a subliniat că, deși dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună credință, există și situații în care se invocă excepții cu scop dilatoriu. Aceste cereri pot duce la tergiversarea procesului, chiar dacă ele reprezintă o expresie a dreptului la apărare.
În plus, avocatul Daniel Manolache a menționat că, deși judecătorul poate analiza documentele din dosar, nu există garanția că va face acest lucru. „Obligația mea profesională este să semnalez toate problemele cu care se confruntă clientul meu. O apărare completă este esențială, mai ales în etapa camerei preliminare”, a afirmat el.
Soluții propuse pentru eficientizarea procedurii
Avocatul Iancu Toader a sugerat că o soluție pentru a eficientiza procedura camerei preliminare ar fi creșterea numărului de judecători specializați în această etapă. „În loc de 100 de dosare și trei completuri, să avem 10 dosare și mai multe completuri, pentru ca judecătorul să aibă timpul necesar pentru a analiza cauza în profunzime”, a conchis el.
Întârzierile dosarelor DNA în camera preliminară
Un raport recent a evidențiat faptul că 90% dintre dosarele DNA sunt „întârziate” în cadrul procedurii de cameră preliminară. Judecătoarea Sorina Marinaș a explicat că soluționarea acestor dosare este complicată, sugerând introducerea unui termen maxim pentru depunerea cererilor de către avocați. Aceasta propune un termen de 30-40 de zile, care ar trebui să fie considerat un termen de decădere, astfel încât, dacă nulitățile nu sunt invocate în această perioadă, dreptul de a le contesta să fie pierdut.
Avocatul Daniel Manolache a subliniat necesitatea ca dosarele de urmărire penală să fie transmise integral în format electronic la momentul trimiterii în judecată, pentru a accelera procesul de soluționare. Cu toate acestea, procurorii au reclamat că, în ciuda implementării acestei proceduri în 2014, camera preliminară a devenit o sursă de tergiversare, contrar scopului său inițial de a reduce durata excesivă a procedurilor legale.
Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a declarat că instituția camerei preliminare nu mai își justifică existența, având în vedere că în prezent procesele durează mult mai mult decât perioada prevăzută de 60 de zile. Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Claudiu Sandu, a menționat că aceste întârzieri pot ajunge până la patru-cinci ani, ceea ce este inacceptabil.
