Efectul creșterilor de taxe asupra încrederii în economia românească
Încrederea managerilor de firme și a populației în economia românească a scăzut pentru a patra lună consecutiv, adâncindu-se în teritoriul care semnalizează o potențială recesiune. Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) a coborât în iulie la 94,7 puncte, de la 96,8 puncte în luna precedentă și 99,1 puncte în mai, comparativ cu 102,3 puncte în martie.
Media ESI pe trimestrul al doilea pentru România indică un nivel de 98,8 puncte, sugerând o potențială contracție. Economiștii avertizează că, având în vedere începutul foarte scăzut al trimestrului al treilea, o recesiune tehnică nu poate fi exclusă, având în vedere dinamica anemică a PIB-ului, estimată sub 1% pentru acest an.
Încrederea consumatorilor a scăzut din nou în iulie, pentru a doua lună la rând, cu o deteriorare semnificativă a evaluărilor privind situația financiară. Intențiile de achiziții majore în următoarele 12 luni au atins cel mai scăzut nivel din martie 2023. De asemenea, soldul respondenților care se așteaptă la creșteri de prețuri în următorul an a atins cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și jumătate, ceea ce reflectă o stare generală de pesimism în rândul consumatorilor.
Aceste scăderi în încredere sunt corelate cu creșterile de taxe și cu o experiență similară din trecut, când în 2010 au fost înregistrate efecte negative asupra economiei, datorită majorărilor fiscale și reducerilor de salarii în sectorul bugetar.
Efectul creșterilor de taxe asupra încrederii în economia românească
Recent, încrederea consumatorilor în economia românească a suferit o contracție severă, cu o scădere semnificativă a indicatorilor economici, în urma anunțului guvernului privind pachetul de consolidare fiscală. Acest pachet include creșteri ale cotelor de TVA și ale accizelor, care vor intra în vigoare începând cu 1 august. Ciprian Dascălu, economist șef al Băncii Comerciale Române, subliniază că aceste măsuri sunt așteptate să erodeze veniturile disponibile ale populației, mai ales în contextul expirării plafoanelor de prețuri la energia electrică.
În acest context, nivelul de încredere al consumatorilor a scăzut la un minim istoric, similar cu cel înregistrat în prima fază a pandemiei și în perioada de explozie a inflației din anii 2021 și 2022, când invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat suplimentar optimismul populației. De asemenea, industria manufacturieră a înregistrat o scădere de 0,4 puncte a indicatorului de încredere, revenind practic la nivelul din luna mai, pe fondul reducerii comenzilor.
În sectorul serviciilor, managerii au raportat o scădere a cererii și așteptărilor pentru perioada următoare, ceea ce a dus la o diminuare a indicatorului sectorial cu 1 punct. În retail, încrederea a scăzut cu 3,7 puncte, atingând cel mai scăzut nivel de la finalul primului val al pandemiei COVID-19, iar indicele din acest sector s-a comprimat cu peste 15 puncte în ultimele cinci luni.
În sectorul construcțiilor, scăderea a fost mai moderată, de 0,3 puncte, cu așteptări mai reduse privind angajările. Indicele privind angajările a scăzut la 100,1 puncte, cel mai scăzut nivel de după decembrie 2020. Toate sectoarele se așteaptă la creșteri de prețuri, iar așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele douăsprezece luni au atins un nivel record, de la începutul sondajului din mai 2001, în urma anunțului creșterilor de taxe.
