Criza de la Paltinu: erori umane complete afectează 12 comunități și centrala de la Brazi
Criza de la Barajul Paltinu a lăsat 12 localități din Prahova fără apă potabilă și a dus la oprirea parțială a Centralei OMV Petrom de la Brazi, una dintre cele mai importante centrale electrice din România. Conform unei analize, situația nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unei serii de erori umane, decizii întârziate și lipsă de coordonare instituțională.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat că această situație este „100% o eroare umană” și subliniază disfuncțiile sistemice ale instituțiilor românești: „Noi avem un stat care, din păcate, ne îneacă nu în apă sau aluviuni, ci în propriile instituții care se călăresc unele pe altele.” Chisăliță a identificat ca prima greșeală majoră absența unui coordonator responsabil cu gestionarea tuturor instituțiilor implicate. „Întotdeauna trebuie să existe un responsabil, un coordonator de lucrare”, a spus el.
După izbucnirea crizei, instituțiile au început să paseze responsabilitatea: „Vedem inclusiv în momentul de față, din declarații, cum se pasează vina: unii spun că alții trebuiau să facă, ceilalți spun că nu era treaba lor”, a adăugat Chisăliță.
Lucrări întârziate și decizii greșite
Deficiența tehnică la instalația de golire de fund a barajului a fost identificată în iunie 2025, însă intervențiile au fost amânate până în toamnă, într-un sezon cu risc hidrologic. „Era o situație cunoscută încă din iunie și care trebuia analizată imediat, cu un plan clar de acțiuni, de riscuri și de calendar. În schimb, lucrările au fost împinse spre sfârșitul lunii noiembrie, o perioadă impracticabilă, statistic expusă la ploi și fenomene extreme”, a explicat expertul.
Chisăliță consideră că lipsa unui grafic de lucrări și analiza riscurilor pentru fiecare etapă reprezintă a doua greșeală majoră. „O intervenție la sfârșitul lunii noiembrie este, pur și simplu, o decizie greșită.” Un alt aspect semnalat de el este presiunea instituțională pentru a evita un scandal public înainte de Ziua Națională, ceea ce a dus la alimentarea cu apă a unor instalații cu apă brută necorespunzătoare, generând defecte suplimentare.
Expertul a subliniat că au existat abateri grave de la regulile internaționale privind golirea barajelor. „În astfel de situații, absolut toate rezervele trebuie umplute la capacitate maximă. Ce am aflat? La Băicoi, un rezervor de câteva mii de tone era gol. La stația Voila, un rezervor era în reparație, altul era doar parțial umplut. Este o greșeală elementară”, a transmis acesta. În plus, nu a existat nicio alternativă de alimentare, fără puțuri pregătite, rezervoare mobile sau stații mobile de filtrare.
Comunicare deficitară și impact energetic
Chisăliță a criticat și modul în care populația și industria au fost informate. „Un astfel de sistem trebuie comunicat din timp, nu cu câteva ore înainte. Oamenii pot face stocuri, companiile își pot ajusta producția. Dar aici comunicarea a fost întârziată și incompletă.” Multe firme ar fi putut să își umple rezervoarele interne dacă ar fi avut timp să se pregătească.
Lipsa apei brute a afectat și infrastructura energetică națională; centrala de la Brazi, care asigură circa 10% din energia României, a rămas fără apă tehnologică necesară răcirii și producerii aburului. Aceasta a dus la creșterea importurilor de energie și la o majorare a prețului pe piața spot cu 14% în doar o zi.
Probleme structurale și lipsa de responsabilitate
Chisăliță a avertizat că simpla demitere a unor persoane nu va rezolva problemele. „Nu este o singură vină. Este o problemă de stat și de sistem. Cu o demisie sau două nu rezolvăm nimic; cel mult satisfacem nevoia publicului de a găsi un țap ispășitor.” El a subliniat că problema este structurală: „Fără reforme reale, peste o lună, două sau un an vom avea un nou Paltinu, o nouă Rahova sau un nou incident așa cum au fost altele în ultimii ani.”
