Frauda cu TVA în România: O schemă complexă dezvăluită de DNA
Frauda cu TVA reprezintă o problemă semnificativă în România, generând pierderi anuale de aproximativ 9 miliarde de euro în bugetul de stat. Recent, pe 4 septembrie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reținut cinci persoane într-un caz de fraudă cu TVA care a prejudiciat statul cu aproape 20 de milioane de euro.
Surse judiciare au dezvăluit că rețeaua acuzată include persoane implicate în platforma leasingautomobile.ro și firmele asociate. DNA a instituit sechestre asupra a sute de mii de euro cash și peste 50 de automobile de lux. Centrul acestei scheme ar fi Gabriel Hăulică, un afacerist cu un istoric de evaziune fiscală.
În cadrul acestei scheme, DNA suspectează că Hăulică, împreună cu alte firme asociate lui și cu legături la leasingautomobile.ro, a orchestrat o evaziune fiscală care a dus la un prejudiciu de 94 de milioane de lei (aproximativ 20 milioane de euro). Sursele judiciare explică faptul că exista o distincție între companiile „beneficiar real” (legate de platformă) și cele „tip bidon” (deținute de Hăulică), care au raportat achiziții intracomunitare de mașini second-hand în valoare de 465 de milioane de lei.
În concluzie, cazul evidențiază complexitatea fraudelor cu TVA în România și implicarea unor rețele bine organizate, care afectează grav bugetul național.
Frauda cu TVA în România: Schema de prejudiciere a statului
Recent, autoritățile române au descoperit o rețea complexă de fraudă cu TVA, acuzată că a prejudiciat statul cu aproximativ 20 de milioane de euro. Schema, conform surselor judiciare, implica mai multe companii care operau atât legal, cât și ilegal.
Cum funcționa rețeaua fraudulentă
Firmele implicate, denumite „beneficiari reali”, achiziționau autoturisme din Germania, pentru care trebuiau să plătească TVA de 19 lei. Totuși, aceste achiziții nu erau facturate direct de către firmele „beneficiar real”, ci erau intermediați de așa-zisele „firme bidon”. Aceste firme fictive cumpărau mașinile pe hârtie, permitându-le „beneficiarilor reali” să deducă TVA-ul de 19 lei.
Ulterior, „firmele bidon” vindeau mașinile, tot pe hârtie, către „beneficiarii reali”, care încasau TVA de la clienții lor. Astfel, firmele „beneficiar real” nu mai erau obligate să plătească TVA către bugetul de stat, datorită deducerii anterioare.
Impactul financiar și concluzii
În plus, aceste „firme bidon” înregistrau achiziții fictive pentru a justifica deducerea TVA-ului, ceea ce le permitea să evite plățile către stat. Această schemă sofisticată a permis companiilor să plătească efectiv o sumă infimă în comparație cu TVA-ul datorat, estimându-se că pentru o achiziție de mașini de 100 de lei, TVA-ul efectiv plătit era de doar 0,1 lei.
Surse din cadrul anchetei au indicat că din conturile unei companii implicate în această rețea au fost retrași, aproape zilnic, pe parcursul a trei ani, aproximativ 30 de milioane de lei.
Context European
Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European, a subliniat gravitatea acestei probleme, menționând că România se confruntă cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană. În ultimul raport al Comisiei Europene, s-a estimat că, în anul 2022, România a pierdut 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA.
Frauda cu TVA afectează, astfel, nu doar bugetul statului, ci și fiecare cetățean, subliniind necesitatea unor măsuri ferme pentru combaterea acestei infracțiuni.
Frauda cu TVA în România: O rețea acuzată de prejudicierea statului
Frauda cu TVA a devenit una dintre cele mai atrăgătoare activități criminale din Europa, implicând grupuri de criminalitate organizată care își investesc profiturile din activități ilegale în scheme frauduloase. Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al EPPO, a subliniat că aceste grupuri devin astfel mai bogate și mai puternice, reușind să folosească aceeași infrastructură pentru a comite atât fraude fiscale, cât și alte infracțiuni, inclusiv vânzarea de arme.
Kovesi a accentuat dificultatea de a distinge între infractorii violenți și cei cu „gulere albe”, subliniind că frauda cu TVA nu provoacă durerea fizică pe care o simțim în urma unui furt, dar are un impact financiar semnificativ asupra societății. „Dacă vrem mai mulți bani la buget, haideți să reducem frauda cu TVA”, a adăugat ea, evidențiind că banii pierduți din cauza acestor fraude afectează bugetul național și, în cele din urmă, cetățenii români.
