Guvernul Bolojan propune interzicerea angajării ca mercenari pentru militari și polițiști
Guvernul condus de Bolojan intenționează să interzică militarilor și polițiștilor angajarea ca mercenari pentru companii militare private, inclusiv după retragerea din activitate. Conform unei ordonanțe de urgență propuse, cadrele militare din armata română, jandarmerie și poliție riscă pedepse de închisoare de la 2 la 7 ani în cazul în care vor încălca această reglementare.
Proiectul de act normativ, publicat recent pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), introduce un nou articol în Codul Penal intitulat „Participarea la activități interzise”. Acesta stipulează că exercițiul unei funcții sau prestarea unui serviciu în sectorul privat care implică activități de natură militară sau de securitate privată în zone de conflict armat va fi sancționat cu închisoare și interzicerea unor drepturi.
Ordonanța are ca scop completarea lacunelor legislative care au permis angajaților din Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) să își ia concedii „fără plată” pentru a activa ca mercenari, fără a demisiona din structurile de forță ale statului român. Proiectul subliniază riscurile asociate cu transferul cunoștințelor și experienței acumulate de personalul militar și polițienesc în favoarea societăților militare private sau organizațiilor teroriste.
Astfel, cadrele militare și polițiștii activi nu vor avea voie să participe la activități de recrutare, instruire sau consultanță pentru companii militare sau de securitate private în zone de conflict armat, cu excepția celor autorizate de autoritățile statului român.
Guvernul Bolojan propune interzicerea angajării ca mercenari pentru militarii și polițiștii români
Guvernul Bolojan intenționează să interzică militarilor și polițiștilor angajarea ca mercenari, chiar și după ce aceștia ies la pensie. Această decizie vine pe fondul unor recente dezvăluiri privind implicarea militarilor români în misiuni externe ca mercenari. Conform Ministerului Apărării Naționale, un număr de 466 de militari aflați în rezervă au semnat contracte cu firme private și au acționat în Congo, ceea ce a ridicat semne de întrebare asupra eticii și legalității acestor angajări.
De asemenea, s-a constatat că șapte militari activi ai Armatei Române au participat la misiuni în Congo, luând concediu de creștere a copilului pentru a putea lucra ca angajați ai unor companii de securitate românești. Această situație a generat o dezbatere intensă despre responsabilitățile și obligațiile profesionale ale personalului militar și polițienesc după încheierea carierei active.