ÎCCJ pregătește o sesizare către CCR în privința legii pensiilor pentru magistrați
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-au reunit vineri și au decis sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) cu privire la proiectul de lege care modifică condițiile de pensionare pentru magistrați, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Judecătorii susțin că noua lege „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați.”
Victor Alistar, purtător de cuvânt al ÎCCJ, a prezentat, într-o declarație de presă, motivele pentru care judecătorii au decis să conteste legea pensiilor din justiție la CCR. Potrivit lui Alistar, cele două secții unite ale ÎCCJ au hotărât „în unanimitate, cu participarea a 102 judecători ai Curții Supreme” să sesizeze CCR pentru încălcarea mai multor articole din Constituția României, inclusiv articolul 1, alineatul 3 și 5, articolul 16, alineatul 1, articolul 124, alineatul 3 și altele.
Judecătorii consideră că proiectul de lege discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului și utilizează termeni ambigui și neclari, prezentând lacune normative care fac legea incompatibilă cu principiile unui stat de drept.
Alistar a subliniat că „caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat” și a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocând condiționalitățile din PNRR care nu se referă la modalitatea de pensionare. De asemenea, a menționat că invocarea condițiilor economice nu a fost justificată de Executiv, lipsind date care să arate impactul economic pe termen scurt.
În plus, judecătorii au subliniat motivele de neconstituționalitate intrinseci, afirmând că legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării, afectând principiul securității raporturilor juridice. Aceștia au evidențiat că 66% dintre magistrații în funcție vor fi afectați brusc, fără condiții tranzitorii aplicabile.
Noua lege ar crea o discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși aceștia au un statut constituțional garantat. Conform noii reglementări, standardul minim de calcul pentru pensiile magistraților este limitat la 70% din venitul net, în contrast cu alte categorii care beneficiază de limite superioare.
ÎCCJ a anunțat că, în cadrul ședinței din 5 decembrie 2025, se va analiza textul actului normativ, iar Opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului care și-a angajat răspunderea pentru acest proiect de lege.
Printre modificările aduse de proiectul de lege se numără stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii, o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și o condiție de vechime de cel puțin 35 de ani. De asemenea, se preconizează o limitare a cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.