Ilie Bolojan despre criza bugetară
Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut vineri o conferință de presă în care a abordat criza bugetară cu care se confruntă România. Bolojan a subliniat că țara se află într-o situație complicată, având un deficit bugetar extrem de mare, cel mai ridicat din Europa, care a fost de 9,3% din PIB anul trecut.
„Suntem într-o situație complicată. Diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile efectuate este uriașă”, a afirmat Bolojan. El a explicat că, în 2022, România a cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, suma totală a veniturilor fiind de 575 de miliarde de lei. Această diferență a fost acoperită prin contractarea de credite, ceea ce a dus la o creștere accelerată a datoriei externe și a costurilor de finanțare.
„Datoria publică a României a crescut, ajungând anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea atinge 60%”, a subliniat Bolojan. El a adăugat că contractarea de credite mari a îngrijorat piețele și investitorii, ceea ce a dus la creșterea dobânzilor pe care România le plătește.
Bolojan a menționat că, indiferent de guvernul care va veni, corectarea deficitului bugetar este esențială. „Măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a deficitului, ceea ce nu poate fi realizat decât printr-o combinație de creștere a veniturilor și scădere a cheltuielilor”, a concluzionat liderul PNL.
De asemenea, el a atras atenția asupra absorbției scăzute a fondurilor europene, esențiale pentru dezvoltarea viitoare a țării. „Depindem de accesarea acestor fonduri pentru a asigura investițiile necesare”, a adăugat Bolojan.
Criza bugetară și soluțiile magice
Ilie Bolojan a abordat recent problema crizei bugetare, subliniind că cei care oferă soluții rapide și fără fundament sunt „profeți falși”. El a evidențiat importanța accesării fondurilor europene pentru a susține investițiile esențiale, cum ar fi autostrăzile și reabilitările de cale ferată.
Conform declarațiilor sale, România dispune de un PNRR de 28,5 miliarde euro, din care aproximativ 13,5 miliarde euro sunt granturi. Până în prezent, au fost atrase 10,7 miliarde euro, ceea ce reprezintă doar 36% din total. Aceasta subliniază urgența de a rezolva problemele pentru a asigura absorbția acestor fonduri înainte de termenul limită din august anul viitor.
Bolojan a menționat, de asemenea, că programul de coeziune, cu o valoare totală de 31 de miliarde euro, a înregistrat o absorbție de doar 10%. Deși sumele sunt contractate în proporție de 80%, presiunea financiară asupra Guvernului și autorităților locale va crește în anii următori pentru a asigura cofinanțările necesare.
Una dintre problemele fundamentale discutate a fost dezechilibrul balanței comerciale, cu importuri care depășesc semnificativ exporturile. Creșterea pensiilor și salariilor a dus la o cerere crescută, dar a generat și o irosire a resurselor prin importuri mari. Bolojan a subliniat necesitatea de a dezvolta programe care să susțină exporturile și să crească producția internă.
În final, el a evidențiat discrepanța dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor, care în 2024 vor crește cu 19% față de 2023, în timp ce veniturile vor avea o creștere de doar 10%. Aceasta sugerează o gestionare ineficientă a resurselor, în special în sectorul public, unde cheltuielile cu salariile au crescut cu 24%.
Ilie Bolojan despre criza bugetară și soluțiile propuse
Ilie Bolojan a abordat recent criza bugetară din România, subliniind că promisiunile de soluții rapide și magice sunt adesea făcute de „profeți falși”. Acesta a evidențiat problema profundă a inechităților din sistemul de pensii, menționând că, în ciuda creșterii fondului de pensii, capacitatea țării de a susține aceste cheltuieli este îngrijorătoare.
„Am avut o inflație cumulată de 36% în ultimii patru ani, iar creșterea fondului de pensii a fost de 53%”, a declarat Bolojan. El a explicat că, deși fondul de pensii a crescut cu 19% în ultimul an, cea mai mare parte a acestei creșteri se va resimți abia în întregime anul acesta. Acesta a subliniat că, în ciuda acestor creșteri, există inechități semnificative în sistemul de pensii și a evidențiat faptul că România se confruntă cu o criză a forței de muncă.
Bolojan a menționat că „aproape 33% din populația activă nu este implicată în muncă”, ceea ce agravează situația economică. El a subliniat că ponderea contribuabililor în sistemul public de pensii este una dintre cele mai mici din Europa, ceea ce va reprezenta o provocare considerabilă pentru viitoarele guverne în gestionarea plăților pensiilor.
De asemenea, el a menționat că veniturile fiscale sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar acest fapt, combinat cu cheltuieli mari, nu poate fi sustenabil pe termen lung. Bolojan a concluzionat că actuala formulă economică a ajuns la o limită și că este imperativ ca guvernul să identifice soluții viabile pentru a evita o criză și mai profundă.
Ilie Bolojan despre criza bugetară
În contextul crizei bugetare, Ilie Bolojan a subliniat că românii au o încredere scăzută în direcția în care se îndreaptă țara și în modul în care se aplică legea. Această neîncredere se reflectă și în instituțiile de bază, care au cote foarte scăzute de încredere.
Bolojan a afirmat că, în fața acestor provocări, nu există soluții simple. El a menționat că cei care promit soluții magice sunt percepuți ca fiind „profeți falși” de către oamenii responsabili.
Aceste declarații vin într-un moment în care liderii partidelor parlamentare discută despre viitorul prim-ministru și reformele bugetare necesare, fără a ajunge însă la un consens asupra măsurilor de reducere a cheltuielilor.
