Ilie Bolojan, evaluare postdiscuție cu autoritățile locale despre planul bugetar pentru 2026
Premierul Ilie Bolojan a realizat o analiză a „dezechilibrelor în administrația locală” în urma discuțiilor cu reprezentanții administrației publice locale, având ca scop pregătirea bugetului pe 2026. Bolojan a afirmat că „pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni.”
Dezechilibre în administrația locală
Analiza a relevat câteva dezechilibre semnificative în comparație cu media europeană:
- Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat: Veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii (altele decât transferurile) sunt doar 1,51% din PIB. Ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%, comparativ cu media de 51,1% în UE.
- Venituri din taxe și impozite locale reduse: Veniturile din aceste surse în România sunt de 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. De exemplu, veniturile din impozitele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE.
Bolojan a subliniat că România se află mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse, a nivelului scăzut al taxelor și a problemelor de colectare, ceea ce duce la o presiune mare asupra transferurilor de la bugetul central.
Cheltuieli cu salariile și investiții locale
Premierul a evidențiat și discrepanțele în cheltuielile cu salariile: în România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale sunt de 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, reprezentând veniturile din taxe și impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile sunt de 3,59% din PIB, iar veniturile din taxele locale sunt de 3,68% din PIB. Astfel, în România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
Totodată, Bolojan a menționat că investițiile locale în România sunt de 2,98% din PIB, comparativ cu 1,56% din PIB, media UE. Aceste investiții sunt susținute în mare parte din programele naționale și din fonduri europene. Există diferențe semnificative între localitățile din România, municipiile reședință de județ și cele cu activități economice fiind, în general, în situații mai favorabile.
Reforma administrativă
Bolojan a declarat că pachetul de reformă în administrație va contribui la corectarea dezechilibrelor, prin creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în autoritățile cu un număr excesiv de angajați și direcționarea economiilor către servicii mai bune pentru cetățeni. Reforma vizează, de asemenea, stimularea dezvoltării economice locale și descentralizarea competențelor către autoritățile locale.
În concluzie, Bolojan a subliniat că, în prezent, Guvernul lucrează la construcția bugetului de stat pentru anul 2026 pe „baze realiste”, având ca obiectiv un „buget al relansării și al investițiilor.” Reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, menținerea investițiilor și creșterea veniturilor sunt considerate esențiale pentru recâștigarea credibilității României pe piețele financiare.
