Crearea pajiștilor de iarbă de mare și a recifelor artificiale în Marea Neagră
România a finalizat constituirea pajiștilor marine de iarbă de mare (Zostera Noltii) și a recifelor artificiale, un proiect major de mediu desfășurat în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Acest proiect are ca scop stimularea altor specii marine importante, cum ar fi Cystoseira Barbata.
În vara acestui an, România a depășit pragul de 10 hectare de zone amenajate pentru dezvoltarea ierbii de mare, marcând astfel un moment istoric în reducerea efectelor eroziunii costiere și în reconstrucția ecologică marină. Aproximativ încă 10 hectare au fost amenajate pentru speciile de algă brună.
Proiectul include o componentă esențială de mediu, constând în implantarea de iarbă de mare și extinderea pajiștilor submarine pe litoralul românesc. Iarba de mare, denumită adesea „plămânul mării”, joacă un rol crucial în captarea carbonului și stabilizarea fundului marin, având un impact pozitiv asupra biodiversității marine.
Implantarea s-a realizat prin două metode: translocarea de exemplare adulte din zone autorizate și sădirea de semințe în mediu semi-controlat. Această operațiune, nouă pentru România, a fost efectuată la scară mare pentru prima dată și are ca scop crearea unui habitat pentru diverse specii de pești și alte viețuitoare marine.
Succesul inițial al acestor acțiuni sugerează posibilitatea extinderii lor pentru a beneficia cadrul natural marin, contribuind astfel la stimularea biodiversității și la captarea carbonului. Activitățile de restaurare a ierbii de mare în Marea Neagră au fost limitate până în prezent, iar rezultatele de monitorizare pe termen lung au fost insuficiente.
În concluzie, proiectul de creare a pajiștilor de iarbă de mare și a recifelor artificiale reprezintă un pas important în direcția conservării mediului marin din România, cu potențial de succes pe termen lung.
Pajiști de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră
În cadrul proiectului „Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie”, s-au realizat progrese semnificative în crearea pajiștilor de iarbă de mare și a recifelor artificiale. În anul 2023, metoda de transplantare a gazonului a fost identificată ca fiind cea mai viabilă pentru restaurarea ierbii de mare în România, datorită eficienței sale de a reduce daunele asupra rădăcinilor și rizomilor.
Sprijinul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a fost esențial în identificarea amplasamentelor donatoare, din care s-au recoltat exemplare de iarbă de mare fără a afecta semnificativ zona donatoare. Lucrările de mediu continuă în anii 2024 și 2025, unde se implantează arii de Zostera Noltii și se construiesc recife artificiale din materiale recuperate.
De asemenea, au fost transplantate mănunchiuri de Cystoseira Barbata, o algă brună importantă pentru ecosistem, care contribuie la fixarea carbonului și oferă adăpost pentru diverse specii marine. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și se aliniază obiectivelor legislative recente, precum Legea UE privind restaurarea naturii, care vizează restaurarea a cel puțin 20% din suprafețele marine până în 2030.
Toate aceste inițiative sunt menite să protejeze și să dezvolte biodiversitatea în Marea Neagră, asigurând totodată o adaptare corespunzătoare la schimbările climatice și combaterea eroziunii costiere.
Pajiști de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră
În cadrul proiectului intitulat „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020) ETAPA II”, România a demarat inițiative importante pentru restaurarea ecosistemelor marine din Marea Neagră. Acest proiect vizează protecția zonei costiere împotriva eroziunii, având în vedere schimbările climatice și creșterea nivelului mării pe o durată de cel puțin 50 de ani.
Un aspect esențial al acestui demers este implantarea pajiștilor marine de iarbă de mare, cu peste 1500 de mănunchiuri (peste 80.000 de lăstari) fiind transplantate într-o suprafață de peste 100.000 m2. De asemenea, au fost amenajate 9 recife artificiale în zonele Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia, extinzându-se pe o suprafață de 97.000 m2. În curând, va fi finalizat și cel de-al 10-lea recif în zona Mangalia.
„Acest proiect plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa,” a afirmat Stelică Hagi, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral. Proiectul nu se limitează doar la plantarea vegetației subacvatice, ci implică măsuri concrete pentru refacerea echilibrului ecologic și investiții în viitorul sustenabil al zonei costiere.
Până în 2027, se preconizează că suprafețele amenajate vor depăși 300.000 de metri pătrați pentru iarbă de mare (Zostera Noltii) și aproape 400.000 de metri pătrați pentru Cystoseira Barbata, alături de un total de 13 recife artificiale. Proiectul este realizat în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și diverse instituții științifice și ONG-uri, având ca beneficiar principal statul român și biodiversitatea din Marea Neagră.
Pajiști de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră
Proiectul recent din Marea Neagră vizează crearea de pajiști de iarbă de mare și recife artificiale, având ca scop restaurarea ecosistemelor marine și protejarea comunităților de coastă. Această inițiativă nu doar că va contribui la biodiversitate, ci și va oferi protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, inclusiv creșterea nivelului mării.
Nicușor Buzgaru, managerul de proiect al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, a menționat că, în ciuda obstacolelor întâmpinate, proiectul a avansat semnificativ, fiind deja aproape de finalizarea a 80% din execuție. Această etapă subliniază importanța ecologiei marine și solidaritatea europeană în abordarea provocărilor ecologice comune.
Mihaela Andra Negoi, Directorul Direcției de Investiții din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, a subliniat că sprijinul financiar al Uniunii Europene și implicarea instituțiilor românești au stabilit un nou standard pentru protecția costieră în Europa de Est. Proiectul este așteptat să aducă beneficii sociale și economice pe termen lung pentru comunitățile de coastă, prin măsuri care stimulează biodiversitatea marină și compensează impactul activităților antropice asupra mediului.
