Inițiativă legislativă pentru concediu remunerat fără documente medicale pentru angajații afectați de burnout
O inițiativă legislativă a fost depusă în Senatul României, având ca obiectiv măsuri pentru salariații afectați de epuizarea profesională (burnout). Proiectul este susținut de senatorii USR Irinel Darău și Cynthia Păun.
Conform propunerii, angajatorii vor fi obligați să informeze angajații despre riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire. Salariații vor putea beneficia de zile de concediu pentru refacere profesională, acordate la cerere, fără a fi nevoie de justificări medicale, și vor avea acces la activități de sprijin psiho-emoțional organizate de angajator. De asemenea, aceștia au dreptul de a solicita o discuție formală privind reorganizarea sarcinilor sau volumul de muncă, cu scopul de a reduce riscul unor consecințe profesionale negative.
Proiectul definește epuizarea profesională ca un fenomen tot mai frecvent în relațiile de muncă, asociat cu expunerea prelungită la stres profesional cronic și dificultăți în gestionarea acestuia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) include epuizarea profesională în Clasificarea Internațională a Maladiilor (ICD-11), caracterizată prin trei dimensiuni: extenuare persistentă, distanțare mentală față de activitatea profesională și diminuarea eficienței profesionale. Epuizarea profesională nu este considerată o afecțiune medicală, ci un fenomen derivat din organizarea muncii și expunerea prelungită la stres ocupațional.
Impactul epuizării profesionale se manifestă la nivel organizațional prin scăderea eficienței și deteriorarea climatului de lucru. Datele recente arată o creștere a nivelului de stres profesional în România, în special în sectoarele cu un volum mare de muncă, presiune de timp și interacțiuni frecvente cu publicul.
Inițiatorii propunerii subliniază lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, ceea ce face ca măsurile de prevenire să depindă de inițiativele voluntare ale angajatorilor. De asemenea, lucrătorii nu dispun de instrumente juridice suficiente pentru a semnala situațiile de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat.
Soluțiile legislative propuse de inițiatori includ:
- Definirea epuizării profesionale.
- Măsuri de prevenire a riscurilor, inclusiv obligația angajatorilor de a informa anual salariații despre riscurile de epuizare profesională.
- Introducerea unor drepturi și mecanisme de sprijin pentru salariați, cum ar fi zilele de concediu pentru refacere profesională și accesul la activități de sprijin psiho-emoțional.
- Elaborarea de instrumente de sprijin de către Ministerul Muncii.
