Ion Iliescu și Petre Roman, puși din nou sub urmărire penală în dosarul Mineriadei
Fostul președinte Ion Iliescu și fostul prim-ministru Petre Roman au fost puși din nou sub urmărire penală în legătură cu dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, conform unui comunicat al Parchetului General. Cei doi sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.
Pe 15 ianuarie, procurorii l-au audiat pe Petre Roman și s-au deplasat la locuința lui Ion Iliescu, unde a fost aplicată o procedură specială din cauza imposibilității de deplasare a fostului președinte la sediul Parchetului.
Detalii despre anchetă
Ancheta a fost refăcută după ce, în decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, anulând probele strânse anterior și constatând nelegalitatea rechizitoriului care a dus la trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu și Petre Roman.
Contextul evenimentelor din 1990
Conform procurorilor, în iunie 1990, persoanele aflate în funcții de decizie au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, rezultând în uciderea a patru persoane, violarea a două persoane și punerea în pericol a vieții altor 1.300. De asemenea, peste 1.200 de persoane au fost private ilegal de libertate.
Ion Iliescu, Petre Roman și alte figuri din conducerea statului sunt acuzați că au orchestrat un atac împotriva manifestanților din Piața Universității, folosind în mod nelegal forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, alături de mii de mineri și muncitori din diferite zone ale țării.
Aceste acțiuni au generat o ripostă violentă din partea opozanților, culminând cu incendierea unor instituții și, în urma intervenției forțelor de ordine, patru persoane au fost ucise.
Ion Iliescu și Petre Roman sub urmărire penală în dosarul Mineriadei
Ion Iliescu și Petre Roman au fost puși din nou sub urmărire penală în legătură cu dosarul Mineriadei. Acest caz implică acuzații grave, în contextul în care multe persoane au fost duse cu forța în unități militare și în alte locații, fiind lipsite de libertate în mod ilegal.
Conform declarațiilor, victimele au fost reținute în condiții improprii, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității acțiunilor desfășurate în acea perioadă tumultoasă din istoria României.
