Controversele lucrărilor la hidrocentrale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat reluarea lucrărilor la șapte hidrocentrale, menționând că aceste proiecte vor adăuga 214 MW de energie în sistemul național. Anunțul vine în urma adoptării de către Parlament a unui proiect de lege care modifică o ordonanță din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, permițând astfel deblocarea investițiilor hidroenergetice.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a condamnat această lege, descriind-o ca „o rușine” care ar putea distruge păduri valoroase din țară, afectând mediul pentru generații întregi. Ea a subliniat că legile de mediu nu împiedică hidrocentralele eficiente, ci doar pe cele ineficiente, care nu mai produc energie din cauza scăderii debitelor apelor din România.
Bogdan Ivan a declarat că această măsură este un pas important spre independența energetică a României și a menționat că hidrocentralele vizate sunt esențiale pentru securitatea energetică a țării. Proiectele de hidroenergetică vizează, printre altele, centralele Răstolița, Bumbești-Livezeni, Surduc-Siriu, Pașcani, Cerna-Belareca, Cornetu-Avrig/Căineni și Cerna Motru-Tismana II.
Legea adoptată de Camera Deputaților, care a fost respinsă anterior de Senat, permite finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 2007 fără acord de mediu, ceea ce a generat reacții mixte în rândul parlamentarilor, inclusiv de la liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
Lege controversată privind hidrocentralele
Ministrul Energiei a anunțat reluarea lucrărilor la șapte hidrocentrale, ceea ce a stârnit reacții puternice din partea activiștilor pentru mediu și a unor oficiali guvernamentali. Diana Buzoianu, ministra Mediului, a criticat această inițiativă, afirmând că modificările propuse ar putea duce la distrugerea pădurilor valoroase din România.
Conform unei propuneri legislative, modificarea limitelor ariilor naturale protejate ar fi posibilă în condiții specifice, permitând scoaterea unor suprafețe din aceste arii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice. Buzoianu a declarat că acest proiect de lege, susținut de AUR și aliați din alte partide, reprezintă o trădare a intereselor de mediu și a pădurilor românești.
„În discursuri toți sunt mari protectori ai pădurii, dar în voturi trădează și votează împotriva pădurilor României”, a spus Buzoianu, subliniind că propunerea legislativă permite distrugerea oricărei arii protejate. Aceasta a mai menționat că legile de protecția mediului sunt esențiale pentru a proteja resursele naturale ale țării și a preveni poluarea care afectează sănătatea populației și viitorul generațiilor următoare.
Controversa lucrărilor la hidrocentrale
Ministrul Energiei a anunțat reluarea lucrărilor la șapte hidrocentrale, o decizie care a generat reacții puternice din partea activiștilor de mediu. Diana Buzoianu, o voce importantă în această dezbatere, a subliniat impactul devastator pe care aceste proiecte îl vor avea asupra pădurilor valoroase din România.
Avertismente asupra impactului ecologic
Buzoianu a afirmat că „legea adoptată astăzi în Parlament este o rușine care va distruge, însă, păduri extraordinare de valoroase din țară pentru generații întregi de acum încolo”. Ea a accentuat faptul că, indiferent de presiunea politică, protejarea mediului ar trebui să fie o prioritate.
Legile de mediu și hidrocentralele
În plus, Buzoianu a clarificat că „legile de mediu nu blochează hidrocentralele”, ci doar proiectele ineficiente. „Dacă un proiect nu e eficient, el nu trebuie continuat, chiar dacă anumite firme așteaptă să beneficieze de fonduri prin aceste lucrări”, a explicat ea.
Angajamentul pentru pădurile României
Buzoianu și-a reafirmat angajamentul de a lupta pentru protejarea pădurilor, subliniind că răspunderea sa nu este față de companiile în insolvență, ci față de viitoarele generații. „Datoria mea nu e pentru firme, ci față de toți cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani «și ce ați făcut să trăim într-o țară mai bună?»”, a concluzionat ea.