Critici asupra Legii UE privind Inteligența Artificială
Experții atrag atenția că noua lege a Uniunii Europene privind inteligența artificială prezintă lacune considerabile care permit utilizarea acestei tehnologii de către poliția europeană și autoritățile din domeniul migrației. Aceștia subliniază că, în ciuda interdicțiilor impuse asupra unor utilizări „inacceptabile” ale inteligenței artificiale, cum ar fi poliția predictivă și recunoașterea facială, rămân excepții care pot compromite intențiile inițiale ale legislației.
Lacune în reglementare
Criticii afirmă că interdicțiile actuale nu sunt suficiente pentru a preveni utilizarea tehnologiei, cum ar fi identificarea rapidă a fețelor prin camerele de securitate, în scopuri de supraveghere și control. Deși legea interzice utilizarea inteligenței artificiale pentru a prezice comportamente infracționale, alte forme de utilizare rămân posibile prin diverse scutiri menționate în regulament.
Îngrijorări privind aplicarea
Nathalie Smuha, profesor asistent la Universitatea KU Leuven, a subliniat că „dacă există atât de multe excepții, putem vorbi cu adevărat de o interdicție?” Aceasta reflectă temerile academicienilor și activiștilor cu privire la aplicarea eficientă a legii și la impactul său asupra libertăților civile.
Perspectiva autorităților
Brando Benifei, parlamentar italian care a contribuit la negocierea regulilor, a subliniat că scopul interdicțiilor este de a preveni utilizarea inteligenței artificiale în scopul „controlului societății” și de a proteja democrațiile europene. Totuși, aplicarea acestor reglementări se preconizează a fi o provocare, având în vedere că poliția și autoritățile din domeniul migrației utilizează deja tehnici avansate de inteligență artificială.
Legea UE privind Inteligența Artificială: Lacune în Favoarea Poliției și Autorităților de Migrație
Experții atrag atenția asupra unor lacune semnificative în cadrul legii UE privind Inteligența Artificială, în special în ceea ce privește utilizarea acesteia de către autoritățile de aplicare a legii și cele din domeniul migrației. Potrivit unui grup de 22 de organizații pentru drepturile digitale, aceasta este o problemă gravă care necesită atenție urgentă.
Caterina Rodelli, analist de politici UE la Access Now, a subliniat că „cea mai flagrantă lacună este faptul că interdicțiile nu se aplică autorităților de aplicare a legii și migrației”. Deși legea interzice utilizarea recunoașterii faciale în timp real în spațiile publice, există posibilitatea ca statele membre ale UE să permită excepții, în special pentru infracțiuni grave.
În plus, deși utilizarea inteligenței artificiale pentru detectarea emoțiilor este interzisă în școli și birouri, această restricție nu se aplică autorităților legale sau în contextul migrației. Activistii au avertizat că acest lucru ar putea conduce la utilizarea de tehnologii precum detectorii de minciuni AI la granițe, ceea ce reprezintă o preocupare majoră pentru protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor.
Kim Van Sparrentak, parlamentar olandez și participant la negocierile privind actul AI, a menționat că astfel de scutiri sunt o „linie roșie” pentru guvernele UE, indicând nevoia de a revizui cadrul legislativ pentru a asigura respectarea statului de drept și a drepturilor omului.