Maia Sandu, prima femeie președinte a Republicii Moldova
Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, devenind prima femeie în funcția de președinte al Republicii Moldova. Acum, ea se pregătește să își apere mandatul, confruntându-se cu Alexandr Stoianoglo, candidatul sprijinit de Partidul Socialiștilor, care a ajuns, de asemenea, în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Contextul actual
În 2020, Maia Sandu era liderul unui mic stat post-sovietic. După provocările generate de pandemia COVID-19 și de conflictul declanșat de Rusia, ea a devenit unul dintre cei mai respectați lideri europeni, având ca obiectiv integrarea țării în Uniunea Europeană.
Biografia și educația lui Maia Sandu
Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești, unde a parcurs și studiile gimnaziale, conform biografiei disponibile pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova.
Pregătirea academică
Maia Sandu dispune de o formare academică solidă. A absolvit Facultatea de Management de la Academia de Studii Economice din Moldova, obținând diploma de licență în 1994. Ulterior, ea a urmat studii de masterat la Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de master în relații internaționale.
În 2010, Maia Sandu a continuat studiile în Statele Unite, obținând un alt master în politici publice la Școala Kennedy a Universității Harvard. În fața studenților de la Harvard, Sandu a declarat că nu a avut intenția de a deveni politician, dar a simțit nevoia de a acționa pentru a trăi într-o țară liberă de corupție.
Parcursul profesional
Cariera lui Maia Sandu a început ca consultant și șef adjunct de direcție în Ministerul Economiei din Chișinău, imediat după ce a absolvit studiile de licență. Ulterior, a fost economist la Oficiul Băncii Mondiale din Chișinău. Începând cu anul 2005, a ocupat funcția de director al Direcției generale de politici macroeconomice și programe de dezvoltare din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.
După obținerea diplomei de la Harvard, Maia Sandu a fost implicată în proiecte internaționale de amploare, servind ca și consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington între 2010 și 2012.
Implicarea în politica națională
După ce Partidul Comuniștilor a pierdut puterea în 2009, Maia Sandu a fost invitată de Alianța pentru Integrare Europeană să se alăture guvernului de la Chișinău. A acceptat funcția de Ministru al Educației, pe care a exercitat-o între 2012 și 2015. În această perioadă, s-a concentrat pe reforme esențiale în educație, inclusiv introducerea camerelor de supraveghere la examenele de bacalaureat și reducerea birocrației din sistemul de învățământ.
În 2016, Maia Sandu a fondat Partidul Acțiune și Solidaritate, având un rol activ în conducerea acestuia până la alegerile prezidențiale din decembrie 2020. De asemenea, a ocupat temporar și funcția de premier al Republicii Moldova.
Maia Sandu: Un mandat marcat de provocări și realizări
După căderea oligarhului Vlad Plahotniuc, Maia Sandu a preluat conducerea Republicii Moldova, asumându-și responsabilitatea de a promova inițiative menite să combată corupția și să modernizeze instituțiile statului. În urma alegerilor din noiembrie 2020, Sandu a devenit președinte, învingându-l pe Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care acum îl susține pe contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo.
Viața personală și cariera
Maia Sandu a evitat să ofere informații detaliate despre viața sa personală, ceea ce a generat numeroase speculații în spațiul public. Oponenții săi politici au încercat să folosească împotriva ei faptul că nu este căsătorită și nu are copii. În intervențiile sale, Sandu a subliniat că și-a dedicat timpul carierei și a insistat asupra ideii că viața personală nu ar trebui să fie un instrument în jocurile politice.
După ce a devenit președinte, Sandu a decis să nu se mute în reședința oficială, preferând să rămână în apartamentul său cu două camere din Chișinău. Conform declarației sale de avere, apartamentul are o suprafață de 74,5 metri pătrați, iar ea deține și o mașină din 2007.
Provocările primului mandat
În timpul primului său mandat, Maia Sandu s-a concentrat pe obținerea de ajutoare externe pentru a face față pandemiei de COVID-19, precum și gestionării crizei refugiaților. Republica Moldova a fost grav afectată de războiul provocat de Rusia, confruntându-se cu o criză energetică severă, parte a atacului hibrid al Kremlinului. Astfel, Chișinăul a căutat surse alternative de gaz, având în vedere dependența de Federația Rusă.
România a jucat un rol esențial în sprijinul Republicii Moldova, atât în gestionarea crizei refugiaților, unde peste 200.000 de ucraineni au intrat în țară în primele trei luni, cât și pe durata crizei energetice. În urma conflictului, România a furnizat peste 90% din energia electrică necesară Republicii Moldova.
Pe harta europeană
Maia Sandu a reușit să plaseze Republica Moldova pe harta europeană prin numeroasele sale vizite externe și prin recunoașterea din partea liderilor europeni. Unul dintre cele mai semnificative evenimente din mandatul său a fost Summitul Comunității Politice Europene, organizat în vara anului 2023, unde 50 de lideri europeni s-au reunit într-o localitate din Moldova.
La acest summit, liderii europeni și-au reafirmat susținerea pentru parcursul european al Moldovei, iar șeful diplomației UE a declarat că evenimentul a transmis un „mesaj puternic de unitate” Rusiei.