Deficitul bugetar al României în 2024: De la 5% la 8,7%
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor, explică motivele care au dus la depășirea țintei de deficit bugetar de 5% stabilită la începutul anului 2024. El subliniază că Ministerul Finanțelor nu a inițiat anul trecut noi cheltuieli bugetare și a avizat negativ deciziile politice majore privind creșterile de salarii și pensii, fără a asigura veniturile necesare pentru a menține bugetul într-o zonă de echilibru.
În perioada în care Boloș a condus Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a crescut semnificativ, atingând 8,7% în termeni cash și 9,3% în termeni ESA. Această deteriorare a situației financiare a fost cauzată de creșterea rapidă a cheltuielilor, în contextul unor alegeri multiple, în care liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au participat fără succes la alegerile prezidențiale.
Boloș afirmă că deficitul bugetar a fost generat în exclusivitate de deciziile de creștere a cheltuielilor, cum ar fi recalcularea pensiilor și majorarea salariilor, decizii care au fost adoptate de Coaliția de Guvernare. Ministerului Finanțelor i-a revenit responsabilitatea de a finanța aceste cheltuieli, care au fost decise și nebugetate, având un impact direct asupra deficitului bugetar.
Deficitul Bugetar al Guvernului României în 2024: De la 5% la 8,7%
Anul 2024 a început cu un deficit bugetar planificat de 5%, dar, prin deciziile luate de Guvernul României și Coaliția de Guvernare, această situație s-a deteriorat rapid. Creșterea repetată a cheltuielilor publice, care nu erau prevăzute în bugetul inițial, a dus la o ajustare semnificativă a deficitului bugetar.
În urma acestor decizii, deficitul bugetar s-a ajuns la 8,65% în termeni cash și la peste 9,3% conform standardelor ESA, depășind cu mult nivelul programat de 5%. Această creștere a fost influențată de cheltuieli precum recalcularea pensiilor, majorarea salariilor și extinderea investițiilor, toate fără un buget prealabil alocat.
Rolul Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor nu a inițiat cheltuieli suplimentare în 2024, însă a fost obligat să găsească surse de finanțare pentru a susține deciziile deja aprobate de alte instituții. Deși Ministerul a informat în mod constant prim-ministrul și alte autorități despre riscurile de dezechilibru bugetar, avertismentele au fost ignorate.
De exemplu, reforma pensiilor, estimată să aibă un impact de peste 30 miliarde lei anual, nu a fost corelată cu o reformă fiscală adecvată, ceea ce a complicat și mai mult situația financiară a statului.
Concluzie
În ciuda unei planificări inițiale prudente, intervențiile politice au dus la o escaladare a deficitului bugetar, subliniind provocările cu care se confruntă Guvernul României în gestionarea finanțelor publice în 2024.
Deficitul Bugetar: De la 5% la 8,7% în 2024
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul a pornit în 2024 cu un deficit bugetar de 5% și a ajuns la 8,7%. Unul dintre principalele motive pentru această evoluție a fost reforma sistemului public de pensii, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Această reformă a generat un impact bugetar anual estimat la 33 miliarde lei, cu un impact direct de 10 miliarde lei asupra bugetului pentru anul 2024.
Legea pensiilor, parte a reformei prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost adoptată cu susținerea coaliției de guvernare și a altor partide, beneficiind aproximativ 4 milioane de români. Scopul reformei a fost de a elimina inechitățile sociale din sistemul public de pensii și de a îmbunătăți nivelul de trai al celor care au muncit o viață întreagă.
Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a semnalat că bugetul asigurărilor sociale nu poate suporta această cheltuială într-un singur an din cauza impactului financiar semnificativ. A fost sugerată eșalonarea costurilor pe o perioadă de 5 ani pentru a evita dezechilibrele macroeconomice. Această situație a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice, contribuind la creșterea deficitului bugetar.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul României a început anul 2024 cu un deficit de 5% din PIB, dar a ajuns la un nivel alarmant de 8,7%. Această creștere a deficitului bugetar este influențată de mai multe măsuri financiare adoptate de executiv, printre care se numără creșterile salariale din sectorul public și cheltuielile suplimentare pentru sănătate.
În urma grevelor din primăvara anului 2024, Guvernul a aprobat creșteri salariale pentru profesori, medici, asistenți medicali și alte categorii de angajați din sectorul public. Aceste măsuri, deși necesare, nu au fost bugetate corespunzător, generând un impact bugetar suplimentar de peste 19,1 miliarde lei, echivalentul a 1,09% din PIB.
În plus, reformele salarizării unice în sectorul public au contribuit la un impact bugetar estimat de peste 30 miliarde lei, punând presiune asupra bugetului României. Ministerul Finanțelor a avertizat că aceste măsuri nu sunt sustenabile fără o reformă fiscală adecvată, conform planului național de redresare și reziliență.
Un alt factor semnificativ este creșterea cheltuielilor pentru sănătate, determinată de noul contract-cadru aprobat în mai 2023, care va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2024. Acesta va adăuga un impact bugetar suplimentar de peste 12,5 miliarde lei, ceea ce a dus la epuizarea bugetului alocat pentru sănătate pentru anul 2024.
Astfel, deficitul bugetar s-a amplificat, iar Guvernul se confruntă cu provocări majore în gestionarea finanțelor publice, având nevoie urgentă de soluții pentru a evita dezechilibrele macroeconomice pe termen lung.
Deficitul Bugetar în 2024: De la 5% la 8,7%
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul României a început anul 2024 cu un deficit bugetar estimat la 5%, dar a ajuns rapid la 8,7%. Această creștere semnificativă a deficitului s-a datorat unor cheltuieli publice neprevăzute, în special în domeniul sănătății și al investițiilor.
Un factor major a fost necesitatea de a asigura fonduri bugetare suplimentare pentru a menține serviciile medicale în spitale. Contractul-cadru aprobat înainte de instalarea noului guvern a permis decontarea unor servicii medicale suplimentare, ceea ce a avut un impact direct asupra deficitului bugetar.
În plus, cheltuielile cu investițiile, decontate din fonduri europene și naționale, au crescut cu 19,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă 1,08% din PIB. Această expansiune a cheltuielilor de capital a fost generată de depășirea alocărilor bugetare de către ordonatorii de credite, care au continuat să implementeze proiecte fără a respecta cadrul legal existent.
Toate aceste măsuri de creștere a cheltuielilor publice au avut loc în contextul unei proceduri de deficit bugetar excesiv, declanșată împotriva României încă din 2019. De asemenea, având în vedere că aceste cheltuieli erau nebugetate, a fost necesară găsirea unui mecanism de finanțare din fondul de rezervă bugetară pentru a asigura plata pensiilor și salariilor, dar și pentru a acoperi arieratele generate de investiții.
În concluzie, impactul acestor cheltuieli suplimentare asupra deficitului bugetar este semnificativ, cu o creștere prevăzută a cheltuielilor de personal la 164 miliarde lei, a cheltuielilor cu materiale și servicii la 93,7 miliarde lei, și a cheltuielilor cu asistența socială la 223,9 miliarde lei.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024: De la 5% la 8,7%
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul României a început anul 2024 cu un deficit bugetar de 5% din PIB, dar a ajuns la 8,7% din cauza unor cheltuieli neprevăzute. Totalul cheltuielilor nebugetate pentru anul 2024 a fost de 64,4 miliarde lei, ceea ce a avut un impact bugetar suplimentar de 3,69% din PIB.
Printre aspectele relevante, Ministerul Finanțelor nu a inițiat acte normative care să genereze cheltuieli suplimentare, iar măsurile care au dus la creșterea cheltuielilor au fost discutate și aprobate de Coaliția de Guvernare. Ministerul a fost avizator, evidențiind impactul acestor măsuri asupra deficitului bugetar și subliniind necesitatea implementării reformei fiscale pentru a evita dezechilibrele macroeconomice.
Aprobată de Guvern, această creștere a cheltuielilor a fost considerată obligatorie pentru funcționarea statului, iar Ministerul Finanțelor a avut responsabilitatea de a asigura sursele de finanțare, indiferent de impactul asupra deficitului.
În plus, Ministerul a informat lunar Guvernul și celelalte instituții despre execuția bugetară și riscurile asociate deficitului, inclusiv necesitatea unor măsuri fiscal-bugetare pentru menținerea rating-ului de țară.
Astfel, deficitul bugetar de 8,7% din PIB reflectă provocările cu care se confruntă Guvernul în gestionarea finanțelor publice în 2024.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024
Guvernul a început anul 2024 cu un deficit bugetar planificat de 5%, însă acest deficit a crescut semnificativ, ajungând la 8,7%. Această situație a fost influențată de creșterea veniturilor curente cu aproximativ 78,7 miliarde lei față de anul 2023, dar această creștere a fost în limita veniturilor planificate.
Creșterea veniturilor și măsurile fiscale implementate
Veniturile din contribuții de asigurări au atins 189 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 30,8 miliarde lei față de 2023. În plus, veniturile nefiscale s-au ridicat la 49 miliarde lei, înregistrând o creștere de 7,1 miliarde lei. Această expansiune a veniturilor a fost determinată de măsurile fiscale implementate în 2023, care au inclus digitalizarea proceselor pentru combaterea evaziunii fiscale, modificări legislative în domeniul penal al evaziunii fiscale și pachete de măsuri pentru controlul cheltuielilor publice.
Reforma fiscală și obiectivele pe termen lung
Reforma fiscală reprezintă un angajament important al României, având ca scop consolidarea fiscal-bugetară pe termen lung. Aceasta se aliniază cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Planul Fiscal, având un impact bugetar estimat de cel puțin 1,7% din PIB, echivalentul a 32,3 miliarde lei. Reforma include mai multe jaloane, printre care reforma sistemului fiscal și restructurarea facilităților în diverse sectoare economice.
Măsurile fiscale specifice vor fi stabilite de noul guvern, bazându-se pe scenariile elaborate de experții Băncii Mondiale, pentru a asigura un impact bugetar pozitiv și o gestionare eficientă a deficitului bugetar.
Deficitul bugetar al Guvernului în 2024
Marcel Boloș a explicat cum Guvernul a început anul 2024 cu un deficit de 5%, dar a ajuns la un nivel de 8,7%. Această situație a fost influențată de provocările sistemului de cheltuieli publice și de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar, care este asumată pentru o perioadă de 7 ani, până în anul 2031.
Reforma fiscală rămâne un angajament important al României față de Comisia Europeană, având un impact semnificativ asupra sustenabilității finanțelor publice.
