Experiența fostului ministru al Digitalizării cu birocrația în România
Ciprian Teleman, fostul ministru al Digitalizării care a introdus Cartea Electronică de Identitate în România, a întâmpinat dificultăți semnificative în procesul de obținere a acestui document. El a relatat experiența sa la ghișeul Evidenței Populației din Corbeanca, unde a încercat să-și schimbe actul de identitate valabil cu noul buletin cu cip.
Teleman a subliniat că, pentru a face această schimbare, a fost nevoit să prezinte nu doar actul de identitate, ci și documente suplimentare, precum certificatul de căsătorie și dovezi că strada are un nume. A menționat că, având în vedere că terenul pe care locuiește este pe numele soției sale, aceasta trebuia să fie prezentă fizic pentru a atesta relația lor de căsătorie.
„Procedura de preschimbare a unui document valabil cu unul nou este identică cu procedura veche de schimbare a unui document, ceea ce nu stimulează adopția noului act electronic de identitate”, a declarat Teleman, evidențiind faptul că legea nu s-a schimbat și că angajații ghișeului sunt obligați să respecte vechile reglementări. El a adăugat că la eliberarea cărții electronice de identitate, solicitanții trebuie să completeze un chestionar, ceea ce complică și mai mult procesul.
Fostul ministru a conchis că, deși actul său de identitate actual este valabil încă patru ani, va trebui să revină cu soția sa pentru a dovedi că locuiesc la aceeași adresă, fiind nevoit să prezinte documentele necesare pentru a putea obține noua carte de identitate.
Ministrul care a introdus Cartea Electronică de Identitate, confruntat cu birocrația
Fostul ministru a avut recent o experiență personală cu birocrația în procesul de obținere a noii Cărți Electronice de Identitate (CEI). Acesta a relatat că, în timpul interacțiunii cu autoritățile, a fost întrebat despre situația sa profesională, fiind nevoie să clarifice ocupația sa de antreprenor. După o căutare de aproximativ cinci minute, funcționara a decis să-l încadreze ca „administrator firmă”, ceea ce a fost acceptat de acesta fără probleme.
La finalul întâlnirii, ministerul a confirmat că nu va fi necesară o reprogramare pentru a continua procesul de eliberare a noii cărți electronice, acesta putând reveni oricând cu soția sa la ghișeu.
Cu toate acestea, cetățenii au început să semnaleze dificultăți în utilizarea noilor buletine cu cip, menționând că acestea nu pot fi citite de diverse instituții, cum ar fi notarii și băncile. Utilizatorii au fost nevoiți să solicite adeverințe de la Evidența Populației pentru a-și valida reședința, în cazul în care notarul nu dispunea de echipamentele necesare.
În prezent, procesul de extindere a serviciului de emitere a noii Cărți Electronice de Identitate continuă, documentul urmând să devină disponibil în orașe precum Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara.
Introducerea Cărții Electronice de Identitate în România
Ministrul care a implementat Cartea Electronică de Identitate în România a experimentat recent provocările birocrației. Conform anunțului, începând cu 8 mai 2025, acest document va fi disponibil pentru cetățenii cu vârsta de peste 14 ani din municipiile Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara. Cetățenii vor avea la dispoziție 23 de ghișee pentru a efectua procedurile de eliberare a Cărții Electronice de Identitate, iar programările se vor realiza exclusiv online prin portalul HUB Servicii MAI.
Progresul în emiterea Cărții Electronice de Identitate
Până în prezent, peste 5.500 de persoane din județul Cluj și din municipiul București au depus cereri pentru a obține noua carte electronică de identitate, iar aproximativ jumătate dintre acestea au primit deja documentul. Este important de menționat că prima Carte Electronică de Identitate se eliberează gratuit cetățenilor români cu vârsta de peste 14 ani, în limita fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Beneficiile Cărții Electronice de Identitate
Carta Electronică de Identitate oferă numeroase avantaje, printre care dimensiunea standardizată similară cardurilor bancare, elemente avansate de securitate pentru prevenirea falsificării și furtului de identitate, utilizarea ca document de călătorie, precum și accesul facil la servicii electronice și posibilitatea utilizării pentru semnătura electronică.
Accesibilitate și programări
Începând de luna trecută, emiterea cărții electronice de identitate poate fi solicitată și de către persoanele cu domiciliul în București. Programările pentru eliberarea Cărții Electronice de Identitate se fac online, iar orele de începere variază în funcție de sectorul din care provin solicitanții.
Ministrul care a introdus Cartea Electronică de Identitate și experiența birocrației
Ministrul responsabil pentru implementarea cărții electronice de identitate în România a avut ocazia să experimenteze direct dificultățile birocrației, în contextul pregătirilor pentru lansarea acestui nou document. Primele cărți de identitate electronice vor fi disponibile pentru cetățenii din municipiul București începând cu 12 mai 2025. Aceștia vor putea solicita cartea electronică de identitate oricând, indiferent de termenul de valabilitate al actualului act de identitate.
Pe parcursul procesului de extindere a emiterii cărții electronice de identitate la nivel național, termenul mediu de soluționare a cererii va fi de aproximativ 10 zile. După ce sistemul va deveni operațional la nivel național, perioada de așteptare pentru eliberarea documentului va fi redusă.
În plus, cetățenii vor avea opțiunea de a alege între obținerea cărții electronice de identitate sau a unei cărți de identitate simple, care nu va conține cip. Prima carte electronică de identitate va fi eliberată gratuit pentru cetățenii români cu vârsta de peste 14 ani, în limita fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ulterior, pentru eliberarea unei noi cărți electronice de identitate, cetățenii vor plăti o taxă de 67 de lei, iar pentru cartea de identitate simplă, taxa va fi de 38 de lei.
Printre beneficiile cărții electronice de identitate se numără dimensiunea standardizată, similară cardurilor bancare, elemente avansate de securitate pentru protecția împotriva falsificării, posibilitatea de a fi utilizată ca document de călătorie și accesul facil la servicii electronice.
Conform Ministerului Afacerilor Interne, cartea electronică de identitate va fi disponibilă la nivel național prin serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor în următoarele două luni. Începând din luna iunie 2025, copiii sub 14 ani vor putea obține acest document, care va fi folosit atât ca document de călătorie, cât și pentru stabilirea identității în diverse proceduri administrative.
Ministrul care a introdus Cartea Electronică de Identitate experimentează birocrația
Ministrul Afacerilor Interne a fost nevoit să confrunte birocrația în contextul implementării Cărții Electronice de Identitate (CEI) în România. Guvernul a aprobat recent trei hotărâri care stabilesc cadrul normativ pentru emiterea acestui nou document de identitate, ce va începe pe 20 martie 2025 în județul Cluj și va fi disponibil la nivel național în următoarele două luni.
Hotărârile adoptate de Executiv includ reglementări privind condițiile tehnice necesare emiterii CEI, procedurile de colectare și gestionare a datelor biometrice, precum și actualizarea normelor metodologice referitoare la evidența persoanelor. În plus, Cartea Electronică de Identitate va aduce beneficii semnificative, cum ar fi dimensiunea standardizată, elemente avansate de securitate și posibilitatea utilizării ca document de călătorie.
Ministerul de Interne a subliniat că între martie 2025 și iunie 2026, costurile pentru emiterea Cărții Electronice de Identitate vor fi acoperite din fonduri externe nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta va conține atât date tipărite, cum ar fi numele, prenumele, și CNP-ul, cât și informații electronice adiționale pentru autentificare.
Astfel, ministrul care a promovat această inițiativă se confruntă acum cu provocările și complexitatea birocrației, un aspect crucial în implementarea eficientă a noii Cărți de Identitate în România.
