Inteligența artificială și revoluția dreptului
Cea de-a patra mare transformare a lumii, generată de noile tehnologii centrate pe inteligența artificială (IA), implică schimbări semnificative în domeniul dreptului. Aceasta aduce în discuție reevaluarea rolului dreptului în guvernarea societății, precum și ajustarea normelor legale la noile realități sociale și tehnologice.
Prof. univ. dr. Mircea Duțu, expert în dreptul inteligenței artificiale și director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, susține că IA provoacă o veritabilă revoluție în drept. Această transformare se manifestă prin necesitatea de a reglementa juridic inteligența artificială, asigurând astfel menținerea controlului uman asupra acesteia și protejarea drepturilor fundamentale, care sunt amenințate de avansurile tehnologice.
Duțu subliniază că, în acest context, se impune o repoziționare geostrategică a reglementărilor juridice, care să păstreze identitatea juridică europeană și să contracareze influențele negative ale „augmentării” transumaniste. În plus, el evidențiază provocările cu care se confruntă dreptul, inclusiv atacurile repetate asupra jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care evidențiază nevoia de a apăra valorile democratice fundamentale.
Astfel, în fața acestor provocări, este esențial ca comunitatea juridică să se adapteze rapid și eficient la schimbările generate de inteligența artificială, asigurându-se că dreptul continuă să servească interesele societății și să protejeze demnitatea umană.
Mircea Duțu: Inteligența artificială provoacă o revoluție în drept
Mircea Duțu evidențiază impactul profund al inteligenței artificiale asupra sistemului juridic, subliniind că aceasta generează o revoluție majoră în domeniu. Această revoluție nu este doar o simplă adaptare la tehnologiile emergente, ci reflectă o criză profundă și accelerată a dreptului ca fenomen istoric și socio-civilizațional.
În fața „cea de-a patra mare transformare” a lumii, se impune necesitatea de a dezvolta noi formule de reglementare și armonizare societală. Dreptul, creat de romani cu mii de ani în urmă, trebuie protejat și păstrat, întrucât nu există alternative viabile care să-i preia rolul, altfel riscându-se haosul și distrugerea ireversibilă.
Provocările existențiale contemporane, cum ar fi schimbările climatice și impactul revoluției inteligenței artificiale, fac ca intervențiile juridice să devină și mai esențiale. În acest context, se conturează nevoia de a reglementa interdependențele între expertiza științifică, cunoștințele juridice și prioritățile guvernării politice, având în vedere atât dimensiunea globală, cât și realitățile locale.
Un exemplu relevant al acestor evoluții este dreptul climei, care a evoluat treptat, influențat de datele științifice furnizate de Grupul interguvernamental privind clima (IPCC). Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015, ilustrează o colaborare eficientă între oamenii de știință, societatea civilă și guverne, generând o formulă juridică inovatoare care deschide noi perspective pentru reglementarea provocărilor globale.
Mircea Duțu: Inteligența artificială provoacă o revoluție în drept
Mircea Duțu subliniază că noile tehnologii, în special inteligența artificială (IA), sunt motorul principal al unei revoluții în domeniul dreptului. Această revoluție este parte integrantă a ceea ce el denumește „brutalismul tehno-plutocratic”, un fenomen care se manifestă prin provocări semnificative în reglementarea juridică.
Duțu afirmă că reglementarea unei inteligențe artificiale responsabile este percepută ca o piedică majoră în calea inovației. Aceasta este adesea considerată o povară administrativă, care afectează competiția globală. În acest context, el observă că știința și experții din domeniu sunt adesea atacați, într-o perioadă în care crizele ecologice și provocările aduse de IA devin din ce în ce mai urgente.
În plus, Duțu menționează că actuala dinamică globală tinde să ignore imperativul durabilității, esențial pentru viitorul societății. Acesta subliniază necesitatea de a acționa simultan pentru a depăși impasul actual, având în vedere corelarea între angajamente și realizări concrete.
Astfel, Duțu sugerează că, pentru a face față provocărilor aduse de revoluția IA, este esențial să se regândească reglementările și să se adapteze la noile realități tehnologice, promovând în același timp transparența și responsabilitatea în utilizarea acestor tehnologii.
Impactul inteligenței artificiale asupra dreptului
Mircea Duțu afirmă că inteligența artificială generează o revoluție semnificativă în domeniul dreptului, evidențiind haosul reglementar care caracterizează evoluțiile actuale. În acest context, s-a observat o revocare și reformulare a cadrului normativ, încurajându-se auto-orientările și poziționările de forță în numele unei libertăți absolute de întreprindere și expresie.
Nașterea dreptului inteligenței artificiale are loc într-un mediu tensionat și instabil, afectat de incertitudini care nu favorizează progresul juridic autentic. Confruntarea geostrategică, predominant tehnologică, influențează reglementarea juridică a problemelor legate de IA, având ca scop obținerea supremației tehnologice. În acest context, China se remarcă prin sistemul său de drept socialist, impunând reglementări specifice pentru IA.
Occidentul, divizat între Silicon Valley și Bruxelles, nu mai acceptă vechea deviză „America inovează, Europa reglementează” și își separă opțiunile. Sistemul de common law se îndreaptă spre „legea celui mai tare tehnologic”, în încercarea de a convinge Europa să renunțe la reglementările deja adoptate. Această situație reflectă o viziune asupra mondializării, în care Europa aspiră la un model reglementat, bazat pe drepturile fundamentale și justiție socială.
În contrast, Europa dorește să se distanțeze prin afirmarea unui model alternativ, care să garanteze o inteligență artificială responsabilă și de încredere. Aceasta a fost subliniată în cadrul Summit-ului de la Paris din februarie 2025, unde s-a proclamat o declarație privind o inteligență artificială incluzivă și durabilă. A renunța la o astfel de viziune ar însemna abandonarea valorilor civilizaționale care definesc Uniunea Europeană ca putere normativă.
În acest peisaj complex, este esențial să consolidăm modelul european în domeniul reglementării inteligenței artificiale și să ne întărim reziliența reglementară, menținând în același timp demersurile internaționale în acest domeniu.
Inteligența Artificială și Revoluția Dreptului
Mircea Duțu subliniază impactul semnificativ al inteligenței artificiale (IA) asupra sistemului juridic, evidențiind necesitatea unei reforme legislative adaptate la provocările generate de această revoluție tehnologică. În acest context, se pune accent pe importanța dezvoltării unor inițiative de soft law care să paveze calea către reglementări mai stricte, hard law.
Un element esențial în acest proces este activitatea Grupului internațional de experți în securitatea IA, condus de Y. Bengio, care contribuie prin studii și concluzii la orientarea normativă în domeniu. De asemenea, continuarea implementării Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept este vitală, prin creșterea numărului de aderări și ratificări.
Duțu menționează că recentul refuz al Consiliului de a modifica interpretarea Convenției europene a drepturilor omului în ceea ce privește migrația este un semnal încurajator pentru apărarea drepturilor în domeniul inteligenței artificiale. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru consolidarea unui cadru juridic care să răspundă provocărilor generate de IA.
În ceea ce privește perspectiva națională, se remarcă eforturile de a elabora o lege-model privind drepturile fundamentale în contextul revoluției IA. Duțu argumentează că este necesară o dezbatere democratică informată și colectivă pentru a aborda atât problemele concrete, cât și cele generale legate de utilizarea tehnologiilor emergente.
Este important să avem capacitatea de a refuza anumite utilizări ale IA, chiar dacă acestea sunt posibile tehnic. Progresul ar trebui să se bazeze nu doar pe ce poate face tehnologia, ci și pe deciziile colective privind utilizarea rezultatelor acesteia.
Modelul european, reprezentat prin AI Act adoptat în iunie 2024, se afirmă ca un reper esențial în procesul de juridicizare a domeniului IA, oferind un cadru pentru dezvoltarea unei etici colective într-un context global.
În concluzie, Duțu subliniază că, în fața dilemelor generate de noile tehnologii, este crucial să se experimenteze cu reglementările existente, având în vedere atât avantajele, cât și dezavantajele acestora.
Inteligența artificială și revoluția în domeniul dreptului
Mircea Duțu subliniază cum inteligența artificială (IA) provoacă o schimbare semnificativă în domeniul dreptului, având un impact profund asupra reglementărilor și practicilor legale. În premieră, o reglementare juridică amplă impune cerințe de transparență, explicabilitate și supervizare umană pentru sistemele de IA considerate cu risc ridicat, care pot fi utilizate în domenii precum muncă, educație și justiție.
Regulamentul privind IA clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de nivelul lor de risc, interzicând utilizarea celor considerate cu risc inacceptabil, cum ar fi supravegherea biometrică în timp real. De asemenea, sistemele de IA cu grad ridicat de risc, utilizate în special în recrutare și justiție, sunt permise sub condiția respectării unor obligații stricte, inclusiv transparența și supervizarea umană.
O schimbare fundamentală adusă de această reglementare este responsabilizarea dezvoltatorilor de sisteme IA. Cu cât un sistem are un impact mai mare asupra vieții cetățenilor, cu atât mai mult trebuie să fie documentat și justificat. Astfel, se permite solicitarea de explicații și auditări ale sistemelor, ceea ce întrerupe logica „cutiei negre” și promovează transparența și responsabilitatea.
Duțu afirmă că, deși IA influențează deja aspecte ale vieții cotidiene, discuțiile publice se axează adesea pe scenarii extreme privind transformările sociale, cum ar fi preluarea controlului de către mașini. Este esențial să existe o dezbatere democratică și transparentă asupra acestor mutații reglementare și conceptuale pentru a asigura o aplicabilitate benefică a noilor tehnologii, în conformitate cu principiile statului de drept și controlul democratic.
Inteligența Artificială și Revoluția Dreptului
Mircea Duțu subliniază impactul semnificativ pe care inteligența artificială (IA) îl are asupra sistemului juridic, provocând o revoluție majoră în modul în care este administrată justiția. Această tehnologie influențează decizii esențiale, uneori ireversibile, și ridică dileme fundamentale privind valorile pe care le optimizăm, puterea de decizie și sacrificiile implicate.
Un exemplu notabil este utilizarea algoritmilor în sistemul de justiție din SUA, unde instrumente precum Compas estimează riscul de recidivă al inculpaților pentru a orienta deciziile privind punerea în libertate sau pedeapsa acestora. În Franța, se explorează sisteme care ajută la sistematizarea și valorificarea jurisprudenței, iar China a implementat tribunale automatizate în orașe precum Shanghai și Hangzhou.
Motivația din spatele acestor inițiative este de a ușura sarcinile magistraților și de a armoniza hotărârile pe baza unor statistici mai precise. Cu toate acestea, apar întrebări esențiale: ce se întâmplă când aceste modele se bazează pe date părtinitoare? Poate o instanță să administreze justiția fără a cunoaște contextul individual al cazurilor? Aceste întrebări devin și mai presante în condițiile în care algoritmii rămân opaci, iar justițiabilii și magistrații nu au acces la criteriile utilizate pentru a elabora deciziile.
Astfel, justiția nu se bazează doar pe exactitate, ci și pe legitimitate, transparență și încredere. Mircea Duțu evidențiază, de asemenea, riscurile pe care noile tehnologii le prezintă pentru drepturile fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată, exemplificând cu decizia Meta de a utiliza datele utilizatorilor europeni pentru a antrena modelele sale de inteligență artificială, inclusiv datele istorice și viitoare.
În concluzie, introducerea inteligenței artificiale în domeniul juridic aduce atât oportunități, cât și provocări semnificative, care necesită o examinare atentă pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale și a menține integritatea sistemului de justiție.
Inteligența artificială și revoluția în drept
Mircea Duțu subliniază că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) generează provocări etice, medicale și juridice semnificative. Această evoluție a tehnologiei are potențialul de a transforma radical concepțiile despre viață, atât la nivel individual, cât și colectiv.
Dilemele etico-juridice generate de utilizarea IA evidențiază capabilitățile acestor noi tehnologii de a influența inclusiv existența umană. În acest context, este esențial să ne confruntăm cu provocările legislative care însoțesc progresele tehnologice, pentru a asigura protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor.
Mai mult, reglementările actuale privind protecția datelor personale rămân insuficiente pentru a aborda complexitatea impactului IA. Aceasta necesită o regândire profundă a cadrului legal existent și a modului în care se aplică în raport cu noile realități tehnologice.
Provocările legislative și etice
Duțu menționează că, în timp ce unele țări adoptă reglementări avansate, cum ar fi „dreptul de a muri în demnitate”, discuțiile legate de IA se desfășoară în paralel, aducând în discuție probleme etice care necesită soluții rapide. Progresul tehnic poate depăși adesea dezbaterile legislative, amplificând nevoia urgentă de a adapta legile la noile realități.
În concluzie, inteligența artificială nu doar că provoacă o revoluție în domeniul dreptului, dar pune și în discuție fundamentele etice ale societății, transformând modul în care înțelegem și gestionăm viața umană. Aceasta impune o reevaluare a normelor juridice pentru a răspunde provocărilor emergente cu care ne confruntăm.
Inteligența artificială și revoluția în drept
Mircea Duțu subliniază impactul semnificativ al inteligenței artificiale (IA) asupra sistemului juridic, afirmând că aceasta provoacă o revoluție majoră în domeniul dreptului. Potrivit expertului, IA nu doar că transformă medicina, dar și standardele etice asociate cu demnitatea umană.
Reglementarea dreptului de a muri
În contextul actual, dreptul de a muri devine un subiect de dezbatere intensă. Legea adoptată de Adunarea Națională din Franța la 27 mai 2025 introduce două drepturi pentru sfârșitul vieții: dreptul la îngrijiri paliative și ajutorul de a muri. Aceste reglementări reflectă o preocupare fundamentală pentru calitatea vieții la finalul acesteia și pentru protecția celor mai vulnerabili.
Rolul inteligenței artificiale în redefinirea demnității
Inteligența artificială redefinește demnitatea umană, nu doar în contextul dreptului de a muri, ci și în ceea ce privește capacitatea de a ne îmbunătăți sănătatea. În acest sens, medicul devine un inginer al longevității, iar îngrijitorul se transformă într-un antrenor al îmbătrânirii active. Astfel, accentul se mută de la ideea de a muri bine, la aceea de a trăi mai bine și mai mult.
Provocările și perspectivele viitoare
Dacă progresele în IA vor continua să reducă suferința și să îmbunătățească calitatea vieții, conceptul de „drept de a muri” ar putea deveni obsoletem. Aceasta ar putea reflecta o societate care nu mai crede în viitorul său, preferând să reglementeze sfârșitul vieții în loc să investească în soluții durabile pentru îmbunătățirea acestuia.
Astfel, provocările cu care ne confruntăm în prezent sunt strâns legate de evoluțiile tehnologice și de modul în care acestea influențează normele legale și etice. Într-o lume în care IA promite să transforme medicina, este esențial să ne reevaluăm perspectivele asupra vieții și morții.
Inteligența Artificială și Revoluția Dreptului
Mircea Duțu subliniază impactul profund al inteligenței artificiale (IA) asupra sistemului juridic, menționând că aceasta generează o revoluție majoră în domeniul dreptului. Într-o eră în care IA devine tot mai integrată în viața cotidiană, prioritățile legate de drepturile fundamentale se transformă. Dreptul la viață și la o viață îndelungată devine esențial, iar IA contribuie la redefinirea acestor concepte, întărind demnitatea umană și extinzând limitele biologice tradiționale.
Dreptul, deși rămâne indispensabil realităților sociale, este afectat de intervențiile IA, care schimbă natura și consecințele sale. Astfel, se conturează două planuri principale de transformare a dreptului sub influența revoluției aduse de IA.
Exemplificări din Domeniul Creativ
Ducu aduce în discuție un exemplu recent din Marea Britanie, unde platforma „BBC Maestro” a lansat cursuri online pentru a învăța scrierea în stilul celebrei autoare Agatha Christie. Utilizând IA, platforma reconstituie vocea și imaginea autoarei printr-o actriță virtuală, oferind o experiență unică de învățare. Aceasta combină literatură cu tehnologia, demonstrând cum IA poate transforma nu doar domeniul artistic, ci și sfera juridică.
Acest proiect ilustrează modul în care IA nu doar că revoluționează educația și creația artistică, ci și cum poate influența și remodela structuri juridice, adaptându-le la noile realități tehnologice. Această interacțiune între IA și drept ar putea deschide noi orizonturi în înțelegerea și aplicarea legilor în societatea modernă.
Mircea Duțu: Revoluția Dreptului prin Inteligența Artificială
Mircea Duțu subliniază impactul semnificativ pe care inteligența artificială îl are asupra domeniului juridic. Potrivit acestuia, tehnologiile emergente provoacă o transformare profundă a modului în care funcționează sistemul de drept.
În viitorul apropiat, ne putem aștepta la schimbări majore în legislație și practici juridice, influențate de avansurile în inteligența artificială. Aceste inovații ar putea redefini rolul avocaților și al altor profesioniști din domeniu.
Astfel, inteligența artificială nu doar că optimizează procesele legale, dar și generează noi provocări în interpretarea și aplicarea legii. Această revoluție tehnologică impune necesitatea de a adapta cadrul legal existent pentru a răspunde noilor realități.
