Nicușor Dan contestă la CCR legea privind propaganda legionară
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la legea recent adoptată de Senat, care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum și extinderea acestei interdicții asupra organizațiilor cu caracter legionar. Legea prevede pedepse de până la 10 ani de detenție pentru inițierea, constituirea sau sprijinirea unor astfel de organizații.
CCR a stabilit ca sesizarea de neconstituționalitate formulată de președinte să fie dezbătută pe 17 iulie. Nicușor Dan susține că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, menționând că noțiunea de „legionar” nu este definită clar în legislație, ceea ce poate genera ambiguități în aplicarea acesteia.
În plus, AUR, SOS și POT au sesizat anterior Curtea pentru aceeași lege, subliniind astfel controversele legate de interpretarea și aplicarea acesteia în societatea românească.
Nicușor Dan contestă legea privind propaganda legionară la CCR
Nicușor Dan a formulat o contestație la Curtea Constituțională a României (CCR) referitoare la legea ce vizează propaganda legionară. Această acțiune vine în contextul în care partidul AUR, împreună cu SOS și POT, au depus anterior sesizări similare la CCR pentru aceeași lege.
Contestația lui Nicușor Dan subliniază absența unei definiții legale clare pentru termenul „legionar”, ceea ce poate conduce la interpretări arbitrare din partea organelor judiciare. Această neclaritate legislativă poate provoca practici neunitare și instabilitate juridică în societate, având în vedere că infracțiunile asociate cu această lege sunt sancționate cu pedepse severe.
De asemenea, președintele semnalează și lipsa unei definiții legale pentru noțiunile de „fascist” și „materiale legionare”, ceea ce ridică probleme de conformitate cu standardele constitutionale. Distribuția de materiale de acest tip este considerată infracțiune și se pedepsește cu închisoarea, ceea ce accentuează necesitatea clarificării acestor termeni în legislație.
Nicușor Dan contestă legea privind propaganda legionară la CCR
Nicușor Dan a depus o contestație la Curtea Constituțională a României (CCR) referitoare la o lege care extinde incriminarea materialelor de propagandă legionară, fascistă, rasistă sau xenofobă. Această lege a fost deja contestată de partidele AUR, SOS și POT, care au sesizat Curtea pentru aceleași motive.
Legea în discuție aduce modificări semnificative, inclusiv definirea noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Se include aici imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți și articole, toate acestea având rolul de a transmite idei sau doctrine extremiste. Criticile aduse acestei definiții subliniază faptul că este circulară, deoarece nu clarifică suficient criteriile prin care un material poate fi calificat ca fiind fascist sau rasist.
În plus, se ridică întrebări privind claritatea legii, mai ales în contextul în care distribuirea acestor materiale este considerată infracțiune, pedepsită cu închisoare de la un an la cinci ani. Nicușor Dan subliniază că ambiguitatea în definiția materialelor incriminate poate duce la interpretări arbitrare din partea autorităților judiciare.
De asemenea, legea introduce și o nouă categorie de persoane incriminate, referindu-se la cei care au fost parte din conducerea organizațiilor fasciste sau legionare, având ca rezultat penalizarea cultului acestor persoane. Această modificare generează o serie de întrebări legate de aplicarea legii și de limitele acesteia.
Nicușor Dan contestă legea privind propaganda legionară la CCR
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a depus o sesizare la Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu legea care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Această acțiune vine în urma unor sesizări anterioare din partea partidelor AUR și SOS România, care au contestat aceeași lege.
Principalele argumente ale sesizării
Nicușor Dan argumentează că legea prezintă „serioase probleme de constituționalitate”. Unul dintre principalele sale puncte de critică este lipsa unei autorități competente care să determine caracterul fascist sau legionar al unei organizații, ceea ce ar putea duce la interpretări contradictorii în practica judiciară.
El subliniază că, în absența unor criterii clare, aceleași organizații ar putea fi evaluate diferit de instanțe și autorități administrative, generând un climat de insecuritate juridică. Aceasta ar putea conduce la situații în care membri ai aceleași organizații să fie fie achitați, fie condamnați, ceea ce contravine principiilor unui stat de drept.
Definiția neclară a termenilor
În sesizarea sa, Nicușor Dan menționează că jurisprudența națională oferă o „claritate” insuficientă asupra noțiunilor de „legionar” și „fascist”, argumentând că definițiile actuale nu reflectă intențiile legiuitorului. Aceasta ar putea crea confuzii în aplicarea legii.
Contextul legislativ
Legea contestată a fost inițiată de deputatul Vexler Silviu și a fost votată în Camera Deputaților la începutul lunii iunie. Aceasta prevede pedepse severe pentru aderarea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter extremist, incluzând închisoare de la 3 la 10 ani.
Contestația lui Nicușor Dan adaugă un nou nivel de complexitate dezbaterii despre această lege, care a fost deja contestată de partidele din opoziție, inclusiv AUR și SOS România.
Nicușor Dan contestă legea privind propaganda legionară la CCR
Pe 19 iunie, Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea referitoare la propaganda legionară. Această acțiune vine în contextul în care partidele S.O.S. România, AUR și POT au înaintat deja contestații pentru același act normativ, exprimându-și nemulțumirea față de adoptarea sa de către Camera Deputaților pe 11 iunie.
În contestațiile depuse, se argumentează că legea propusă va „alimenta un antisemitism artificial” și va oferi motive pentru privilegiile unor grupuri minoritare. De asemenea, profesorul universitar doctor Verginia Vedinaș și avocatul Marcela Baș, care au redactat sesizarea, au subliniat că modificările sugerate de Silviu Vexler contravin Constituției României.
Printre obiecțiile formulate se numără încălcarea libertății de conștiință, dreptului la identitate, egalității în drepturi, precum și a tratatelor internaționale și a drepturilor omului. În plus, se menționează că legea încalcă articolele 25, 29 și 30 din Constituție, care garantează dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare, toate acestea fiind esențiale pentru caracterul democratic al statului român.
Contestația subliniază, de asemenea, că reglementările internaționale cu privire la drepturile omului au prioritate față de legislația internă, conform articolului 20 din Constituție.