Capacitatea de a rezolva probleme complexe, în scădere
O analiză realizată de Financial Times pe baza testelor PISA sugerează că abilitatea de raționare și rezolvare a problemelor a atins un vârf în jurul anului 2012 și a început să scadă treptat de atunci. Rezultatele pentru citire, matematică și științe au arătat o deteriorare semnificativă între 2012 și 2018, mai pronunțată chiar decât în perioada afectată de pandemia Covid-19.
Problema nu este limitată doar adolescenților; adulții prezintă un model similar, cu scăderi evidente în toate grupurile de vârstă, conform datelor OCDE privind competențele adulților. Studiul „Monitoring the Future” a arătat o creștere a dificultăților de gândire și concentrare în rândul tinerilor de 18 ani, începând cu mijlocul anilor 2010, un moment care coincide cu deteriorarea performanțelor la testele de inteligență.
Declinul cititului este un alt aspect îngrijorător, cu sub 50% din americani raportând că au citit o carte în ultimul an. Această scădere a abilităților de rezolvare a problemelor este însoțită de o creștere a proporției adulților care nu pot utiliza raționamentul matematic pentru a evalua validitatea afirmațiilor, atingând 25% în medie în țările cu venituri ridicate și 35% în SUA.
Aceste tendințe sugerează o erodare mai amplă a capacității cognitive, adesea corelată cu schimbările în modul în care consumăm informațiile, trecând de la text la mass-media vizuale.
Declinul capacității de rezolvare a problemelor complexe
O analiză realizată de Financial Times subliniază că abilitatea oamenilor de a gândi în mod concentrat și de a rezolva probleme complexe a înregistrat o scădere semnificativă. Această tendință a fost observată în special în ultimii 15 ani, când mediile digitale au început să influențeze profund modul în care interacționăm cu informația.
Până nu demult, navigarea activă pe internet și interacțiunea cu informațiile erau comportamente predominante. Însă, trecerea de la pagini web finite la fluxuri infinite de conținut și notificări constante a dus la o schimbare radicală în consumul de informații. Acest fenomen a încurajat un comportament pasiv, în care utilizatorii sunt expuși la un șuvoi continuu de informații, în loc să se angajeze activ în procesul de gândire critică.
Cercetările sugerează că, deși capacitatea intelectuală de bază a oamenilor rămâne intactă, mediul digital afectează negativ executarea acestei capacități. Aceasta se traduce prin dificultăți în procesarea informațiilor, menținerea atenției și autoreglarea, aspecte esențiale pentru rezolvarea problemelor complexe.
Astfel, este esențial să conștientizăm impactul pe care mediile digitale îl au asupra abilităților noastre cognitive și să căutăm modalități de a contracara aceste efecte pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a face față provocărilor dintr-o lume din ce în ce mai complexă.
