O nouă gaură în bugetul Romsilva
Regia Națională a Pădurilor Romsilva deține 143 de cabane și pensiuni în întreaga țară, care generează pierderi financiare semnificative, de milioane de lei anual. În 2022, pierderile totale s-au ridicat la peste 5,7 milioane de lei, iar în 2023, această tendință continuă, cu pierderi estimate la 4,1 milioane de lei.
Conducerea Romsilva a refuzat să furnizeze informații despre veniturile și cheltuielile unităților de cazare, menținând aceste date la secret. Deși am solicitat oficial aceste informații, răspunsul a fost că datele nu sunt publice, iar Romsilva ne-a îndemnat să ne informăm de pe site-ul instituției.
Transparență solicitată de Ministerul Mediului
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat necesitatea unei discuții despre transparența instituției, afirmând că informațiile despre pierderile financiare ale cabanelor și pensiunilor nu ar trebui să fie secrete. Aceasta a confirmat că, în perioada 2021-2023, majoritatea unităților de cazare deținute de Romsilva au înregistrat pierderi constante.
În 2021, pierderile au fost de 3,1 milioane de lei, iar în 2022 au crescut la 4,6 milioane de lei. Anul 2025 a început, de asemenea, cu pierderi, raportându-se deja o valoare de 1,8 milioane de lei în primul semestru.
Starea actuală a cabanelor și pensiunilor
În cadrul unei vizite la cabanele din apropierea Capitalei, s-au observat condiții de degradare avansată. De exemplu, la Călărași, o cabană a fost găsită abandonată, cu pereți crăpați și acoperiș ruginit, deși oficial este listată pe site-ul Romsilva. Directorul Direcției Silvice Călărași a confirmat că această pensiune nu mai este în circuitul silvoturistic de aproape un deceniu.
Aceste probleme ridică întrebări serioase cu privire la gestionarea eficientă a resurselor de către Romsilva și la necesitatea unei transparențe mai mari în activitățile sale.
Probleme financiare și neglijare în turismul silvoturistic
Recent, s-au constatat pierderi semnificative în bugetul Romsilva, cauzate de starea precară a cabanelor și pensiunilor aflate în administrarea acesteia. Aceste unități de cazare, în loc să genereze venituri, au ajuns să fie surse de pierderi financiare anuale de milioane de lei.
De exemplu, la pensiunea Dârvași din Teleorman, jurnaliștii au descoperit condiții deplorabile, inclusiv mizerie și o infrastructură degradată. Turistul care ajunge aici întâmpină un coș de gunoi plin, camere în stare avansată de deteriorare și o curte neîngrijită. Directorul Direcției Silvice Teleorman, Mihai Vecu, a declarat că nu s-au mai investit fonduri în această cabană din anul 2000, ceea ce ilustrează lipsa de atenție și de resurse alocate întreținerii acestor obiective turistice.
Peste toate acestea, în apropierea pensiunii, s-a identificat o mică groapă de gunoi improvizată, demonstrând neglijarea mediului înconjurător și a standardelor de igienă necesare în turism. Vecu a recunoscut că deșeurile provenite din construcții sunt o problemă, dar a subliniat că acestea sunt provizorii, promițând că se va lua măsura ridicării lor.
De asemenea, la cabana Sudiți din Ialomița, situația nu este mai bună; aceasta nu a fost vizitată niciodată de turiști, iar veniturile generate din activitățile de vânătoare nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile de întreținere.
Aceste exemple subliniază o problemă structurală în gestionarea turismului silvoturistic în România, unde veniturile și cheltuielile sunt adesea ținute la secret, iar investițiile necesare pentru revitalizarea acestor locații sunt inexistente.
Pierderi semnificative în turismul Romsilva
Romsilva se confruntă cu o problemă serioasă în gestionarea cabanelor și pensiunilor, înregistrând pierderi de milioane de lei anual. Directoarea economică a Direcției Silvice Ialomița a menționat că, deși pensiunea din stațiunea Amara are mai multe solicitări de cazare, nu s-au efectuat investiții semnificative în ultimele trei decenii. Mobilierul și dotările sunt vechi de 30 de ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența gestionării acestor unități de cazare.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că reorganizarea Romsilva necesită un plan concret pentru eficientizarea activităților turistice, astfel încât pierderile să fie stopate. Aceasta a accentuat că turismul nu poate să devină o povară pentru activitatea principală a instituției, care este protecția pădurilor. „Dacă vrei să faci turism, trebuie să fii eficient economic”, a declarat Buzoianu.
Deși nu toate unitățile Romsilva se află în aceeași situație financiară precară, secretomania în ceea ce privește datele financiare ale instituției rămâne o preocupare majoră. Este esențial ca conducerea să ofere transparență în gestionarea veniturilor și cheltuielilor pentru a restabili încrederea publicului și pentru a asigura sustenabilitatea activităților turistice.
