Pensia de incapacitate în 2026: condiții de acordare și beneficiarii indemnizației pentru asistență
Pensia de invaliditate reprezintă un ajutor financiar esențial pentru persoanele care suferă de boli sau condiții medicale ce le limitează semnificativ capacitatea de muncă. Aceasta se acordă în funcție de gradul de afectare și de contribuțiile la sistemul public de pensii, oferind siguranță financiară celor care nu mai pot obține un venit din activitatea profesională. Persoanele care necesită asistență permanentă beneficiază de indemnizație pentru însoțitor, un sprijin suplimentar menit să asigure suport zilnic în activitățile de bază.
Cine poate solicita pensia de invaliditate?
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, dar care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
- accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii;
- altor boli și accidente care nu au legătură cu munca.
Diminuarea capacității de muncă trebuie dovedită prin decizie medicală, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. De asemenea, li se adaugă, fără a fi realizat stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii:
- elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul practicii profesionale;
- angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială.
Gradul de invaliditate
În raport cu gradul de diminuare a capacității de muncă, invaliditatea este:
- de gradul I – caracterizată prin deficiență funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
- de gradul II – caracterizată prin deficiență funcțională accentuată, capacitate de autoservire păstrată parțial;
- de gradul III – caracterizată prin deficiență funcțională medie, capacitate de autoservire păstrată.
Stabilirea gradului de invaliditate se face în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1542/2022 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă.
Cine beneficiază de indemnizație de însoțitor?
Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata. Indemnizația pentru însoțitor se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
Calculul cuantumului pensiei de invaliditate
La calculul pensiei de invaliditate se are în vedere stagiul de cotizare contributiv realizat, perioadele asimilate stagiului de cotizare și perioadele necontributive. Pensia de invaliditate în 2026 se calculează înmulțind numărul total de puncte realizat (inclusiv stagii potențiale) cu Valoarea Punctului de Referință (VPR), conform legii.
Formula de bază: Pensie = Număr Total de Puncte înmulțit cu VPR.
Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale (bazate pe contribuții) plus punctajul pentru stagiu potențial acordat. Valoarea punctului de referință (VPR) este de 81 de lei, conform Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Punctajul lunar pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, este:
- 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate;
- 0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate;
- 0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Acordarea în grad de invaliditate
La stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei de invaliditate, precum și la determinarea numărului total de puncte realizat, nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară. Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale.
Persoanele care solicită expertiza medicală a capacității de muncă depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliu, însoțită de următoarele documente:
- actul de identitate;
- documentele medicale care să ateste afecțiunile prezentate;
- adeverință eliberată de angajator privind concediul medical;
- documentul din care să rezulte cauza invalidității;
- documentul care atestă data ivirii invalidității.
Când se realizează trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă?
Trecerea se face la împlinirea vârstei standard de pensionare. Dacă pensia pentru limită de vârstă este mai mică decât pensia de invaliditate, poate fi menținută pensia de invaliditate. Indemnizația de însoțitor se păstrează indiferent de pensia pentru care se optează.
Revizuirea medicală pentru pensia de invaliditate
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodice, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, stabilite de medicul expert. Documentația pentru revizuirea medicală la termen include referatul medical detaliat, rezultatele investigațiilor, bilete de ieșire din spital și datele din fișa de dispensarizare.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert emite o nouă decizie medicală, stabilind menținerea, încadrarea în alt grad de invaliditate sau redobândirea capacității de muncă.
Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau s-a agravat.
Excepții de la revizuirea medicală
Pensionarii de invaliditate nu mai sunt supuși revizuirii medicale dacă:
- prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
- au împlinit vârstele standard de pensionare;
- au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul complet de cotizare contributiv.
Data acordării pensiei de invaliditate
Pensia de invaliditate se acordă:
- de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă;
- de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile;
- începând cu data înregistrării cererii, în cazul în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului de 30 de zile.
