Pensiile speciale: „punctul vulnerabil” în calea milioanelor din PNRR
Pensiile speciale au devenit un subiect de intensă dezbatere publică după ce unii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) au blocat examinarea legii asumate de Guvernul Bolojan. Procesul a suferit amânări repetate, iar patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat la ședința în care subiectul ar fi trebuit să fie discutat. O nouă ședință a fost programată pentru mijlocul lunii ianuarie, dar situația amplifică o problemă mai mare: eliminarea pensiilor speciale este un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
PNRR este un mecanism al Uniunii Europene destinat ajutării statelor membre să depășească criza economică provocată de pandemia de COVID-19. România a obținut aproape 30 de miliarde de euro, multe dintre acestea fiind fonduri nerambursabile. Însă, pentru a accesa acești bani, România trebuie să implementeze reforme, printre care se numără și eliminarea pensiilor speciale.
Subiectul pensiilor speciale a fost folosit intens ca „muniție politică”. Rareș Bogdan, lider al Partidului Național Liberal, a promis în 2019 că pensiile speciale vor fi eliminate în 30 de zile, menționând că costurile anuale s-ar ridica la 1,7 miliarde de euro. Promisiunea s-a dovedit a fi nerealizată, iar guvernele care s-au succedat nu au reușit să adopte legea, aceasta fiind constant contestată la CCR.
Jalonul 215 din PNRR prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Ministerul Muncii, în colaborare cu Casa Națională de Pensii Publice, lucrează la implementarea acestui jalon, beneficiind de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale. Până la sfârșitul trimestrului IV 2022, România trebuia să finalizeze demersurile necesare pentru a implementa această reformă.
Neîndeplinirea jalonului 215 ar putea duce la pierderi financiare semnificative, România riscând să piardă sute de milioane de euro. Termenul limită pentru adoptarea legislației a fost stabilit pentru sfârșitul lunii ianuarie, iar premierul Ilie Bolojan a subliniat că această reformă este esențială pentru primirea a peste 200 de milioane de euro, actualmente blocați.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) contestă afirmațiile guvernului, susținând că reforma propusă nu are legătură cu obligațiile României din PNRR. CSM a declarat că Legea nr. 282/2023, care modifica regimul pensiilor magistraților, a fost considerată de Comisia Europeană ca fiind un jalon îndeplinit, însă deciziile recente ale CCR au anulat această reformă, ceea ce a dus la blocarea fondurilor europene.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a criticat CSM pentru că induce în eroare opinia publică, subliniind că afirmațiile CSM sunt nefondate și periculoase pentru credibilitatea României în fața Comisiei Europene.