Percepția românilor asupra educației la începutul anului școlar
La începutul anului școlar, românii identifică costurile ridicate pentru rechizite și uniforme ca fiind principalele dificultăți, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 1-9 septembrie 2025. Aceste probleme financiare sunt considerate aproape la fel de importante ca nivelul de pregătire al cadrelor didactice și lipsa infrastructurii adecvate.
Conform sondajului, 59,3% dintre români percep începutul anului școlar ca un moment semnificativ pentru întreaga societate. În contrast, 16,2% consideră că este relevant doar pentru elevi și profesori, iar 9,8% nu îi acordă o importanță deosebită. De asemenea, 9,6% văd acest moment ca având o semnificație simbolică.
Dificultățile semnalate de români
Principalele dificultăți semnalate sunt următoarele:
- Costurile pentru rechizite și uniforme – 40,4%
- Nivelul pregătirii cadrelor didactice – 21,5%
- Lipsa infrastructurii școlare adecvate – 21%
- Emoțiile și stresul elevilor – 11,6%
- Alte probleme – 1,4%
- Nu știu / nu răspund – 4%
Sondajul evidențiază diferențe notabile între grupurile sociale. Costurile ridicate sunt menționate mai frecvent de femei, votanții PSD și AUR, precum și de persoanele cu educație primară. În schimb, nivelul pregătirii profesorilor este o preocupare majoră pentru votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București. Lipsa infrastructurii este mai frecvent menționată de bărbați, votanți PNL și persoane cu studii superioare. Emoțiile elevilor sunt subliniate în special de tinerii sub 30 de ani.
În ceea ce privește importanța începutului anului școlar, locuitorii din urban mic și angajații la stat consideră că acesta este important pentru întreaga societate. În contrast, persoanele cu educație superioară și angajații din sectorul privat cred că acest moment îi privește mai mult pe elevi și profesori.
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.103 persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România (18+), având o eroare maximă admisă de ±2,95% și un grad de încredere de 95%.