Guvernul Bolojan și riscurile măsurilor de austeritate
Noul guvern al României, condus de premierul Ilie Bolojan, se confruntă cu provocări semnificative în încercarea de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Măsurile propuse pentru a aborda această problemă, însă, ar putea genera reacții publice severe, conform unei analize publicate de Politico.
Printre măsurile controversate considerate de guvern se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, ceea ce ar implica disponibilizarea a cel puțin 167.000 de angajați, precum și creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc. Deficitul bugetar s-a situat la 9,3% din produsul intern brut (PIB) în 2024, iar neadoptarea unor măsuri corective ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al țării, cu efecte negative asupra costurilor împrumuturilor și asupra fondurilor europene destinate dezvoltării regionale.
Deja au avut loc proteste din partea funcționarilor publici, care contestă proiectul de lege ce preconizează reducerea bonusurilor și a zilelor libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiții dificile. În plus, Comisia Europeană a cerut României să reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, un obiectiv considerat extrem de provocator, având în vedere măsurile drastice necesare.
Otilia Nuțu de la Expert Forum a subliniat că aceste măsuri de austeritate vor fi „extrem de nepopulare” în lipsa reducerii cheltuielilor publice superflue, cum ar fi pensiile mari ale foștilor funcționari publici. Aceasta avertizează asupra riscului de creștere a populismului de extremă dreapta în cazul în care guvernul nu va gestiona cu atenție aceste reforme.
În acest context, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat necesitatea evaluării impactului măsurilor propuse de guvern, evidențiind complexitatea situației economice actuale.
Politico: Guvernul Bolojan și riscurile măsurilor de reducere a deficitului
Conform unui articol publicat de Politico, Guvernul Bolojan implementează măsuri menite să reducă deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârșitul anului. Deși există optimism în legătură cu aceste măsuri, se evidențiază riscul unor reacții publice negative ca urmare a acestor decizii financiare.
Dăianu a menționat că, deși cifrele sunt încă aproximative, România ar putea evita o retrogradare în evaluările internaționale. Cu toate acestea, impactul măsurilor asupra populației ar putea genera nemulțumiri.
