Avertismentul vicepreședintelui CFA România privind ratingul de investiții
Andreea Nica, vicepreședintele CFA România, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le implică neimplementarea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Aceasta subliniază importanța respectării țintelor impuse de Uniunea Europeană, menționând că România ar trebui să țintească un deficit de maxim 3%, în contextul în care anul trecut deficitul a fost de 9%.
„Avem acest plan bugetar structural pe termen mediu, agreat cu Comisia, de a reduce deficitul de la 9% înspre 3% până în 2031. Anul acesta ar trebui să rămânem la maxim 7%”, a afirmat Nica, adăugând că actuala execuție bugetară este chiar mai slabă decât în anul anterior.
Impactul asupra investițiilor și utilizarea fondurilor europene
Vicepreședintele CFA România a evidențiat, de asemenea, importanța utilizării banilor europeni, afirmând că „dacă nu încep investițiile acum, va fi foarte greu să folosești acei bani în economie”. România dispune de 46 de miliarde de euro în politica de coeziune și aproape 30 de miliarde de euro în cadrul PNRR, fonduri esențiale pentru dezvoltarea economică. Nica a subliniat că, în lipsa utilizării acestor resurse, va fi complicat să se atingă țintele bugetare.
Presiunea agențiilor de rating
Andreea Nica a menționat că agențiile de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P, vor evalua în a doua parte a anului modul în care guvernul ia măsuri de redresare fiscală. „Credem că nu vom pierde ratingul recomandat investițiilor anul acesta, 82% dintre colegii mei s-au pronunțat pentru o menținere a rating-ului”, a concluzionat Nica.
Avertisment privind rating-ul de investiții al României
Vicepreședintele CFA România a subliniat riscurile asociate cu pierderea rating-ului recomandat investițiilor, avertizând că acest lucru ar putea avea consecințe devastatoare pentru economia țării. „Nu ne dăm poate seama ce înseamnă să ne pierdem rating-ul recomandat investițiilor”, a declarat el, explicând că o astfel de pierdere ar arunca România într-o altă categorie de riscuri.
Această situație ar face activele românești, inclusiv acțiunile companiilor și obligațiunile emise de stat, inaccesibile pentru investitorii care preferă jurisdicțiile cu rating de investiții. Astfel, s-ar putea asista la o vânzare masivă de active românești, ceea ce ar afecta semnificativ piața locală.
Vicepreședintele a subliniat că, deși impactul nu ar fi imediat, România ar deveni neatractivă și pentru investitorii locali, ceea ce ar putea duce la o clasificare de datorie speculativă și la excluderea din indicatorii FTSE pentru piețe emergente. Această schimbare de percepție ar putea face ca țara să piardă oportunități importante de finanțare și dezvoltare.
În concluzie, este esențial ca România să ia măsuri proactive pentru a preveni o astfel de deteriorare a rating-ului, având în vedere impactul potențial asupra economiei și atractivității sale pentru investitori.
