Pușculița magică a Guvernului: Alocări semnificative din Fondul de rezervă
În contextul unei gestionări dificile a bugetului României, premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au utilizat „Pușculița magică”, oficial cunoscută ca Fondul de rezervă al Guvernului, pentru a aloca aproximativ 80 de miliarde de lei către diverse instituții din țară. Această sumă a fost distribuită în special primarilor, în plin an electoral, pentru proiecte de infrastructură, cheltuieli ale spitalelor, salarii și chirii.
De la instalarea Coaliției PSD-PNL-UDMR în noiembrie 2021, analiza Digi24.ro arată că fondurile au fost cheltuite în mod repetat, fără o justificare imediată pentru majoritatea alocărilor. De exemplu, dintre cele 80 de miliarde de lei, 20 de miliarde au fost direcționate către primării, fie direct, fie prin Ministerul Dezvoltării. În vara anului 2023, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, alocările au crescut considerabil, continuând pe parcursul anului 2024, în apropierea alegerilor.
În primele etape ale guvernării, fondurile au fost utilizate pentru a răspunde urgențelor, cum ar fi pandemia de COVID-19 și invazia din Ucraina. Totuși, de la mijlocul anului 2023, majoritatea cheltuielilor nu au fost asociate cu situații de urgență, cu excepția unor evenimente rare, precum inundațiile din septembrie 2024.
În concluzie, Fondul de rezervă al Guvernului a fost utilizat ca o „pușculiță magică” de către premierii Ciucă și Ciolacu, rezultând în alocări de zeci de miliarde de lei, în special în favoarea primarilor și a proiectelor locale, fără o transparență adecvată în gestionarea acestor fonduri.
Finanțări din Fondul de Rezervă al Guvernului
În perioada guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, ministerele Transporturilor și Sănătății au beneficiat de o alocare semnificativă din Fondul de rezervă al Guvernului, totalizând peste 25 de miliarde de lei. Aceste fonduri au fost distribuite în contextul în care ambele instituții aveau deja bugete aprobate de zeci de miliarde de lei pentru anii 2023 și 2024.
Alocări pentru Ministerul Transporturilor
Ministerul Transporturilor a primit mai mult de 11 miliarde de lei din Fondul de rezervă în perioada analizată. Aceste sume au fost utilizate în special pentru finalizarea proiectelor de infrastructură rutieră, cum ar fi tronsonul Buzău-Focșani. De asemenea, în octombrie 2022, Ministerul a primit 4 miliarde de lei pentru patru tronsoane de autostradă, iar în iunie 2024, alte 1.8 miliarde au fost alocate pentru proiecte din domeniul transporturilor.
Finanțări pentru Ministerul Sănătății
Ministerul Sănătății a beneficiat de 14 miliarde de lei din Fondul de rezervă, destinați acoperirii cheltuielilor spitalelor, achiziționării de materiale sanitare și medicamente, precum și plăților de salarii pentru personalul medical.
Alocări pentru Justiție
Peste 4.6 miliarde de lei au fost alocate instituțiilor din Justiție, inclusiv Ministerului Justiției și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Sumele au fost majoritar destinate cheltuielilor salariale, dar și pentru plata chiriei unor sedii, cum ar fi chiria necesară pentru sediul ÎCCJ, care se află în reabilitare.
Aceste alocări subliniază modul în care Fondul de rezervă al Guvernului a fost utilizat pentru a sprijini diverse instituții, în special în contexte de criză sau de necesitate urgentă. Analiza evidențiază puterea financiară a guvernelor Ciucă și Ciolacu în gestionarea resurselor publice.
Alocările din Fondul de Rezervă al Guvernului
Recent, a fost dezvăluit modul în care premierul Marcel Ciolacu și fostul premier Nicolae Ciucă au gestionat Fondul de rezervă al Guvernului, cunoscut sub denumirea de „pușculița magică”. Conform economistului Cristian Păun, acest fond este perceput ca un instrument de control politic, întrucât sumele alocate nu sunt supuse votului și justificării de către Parlament.
„Aceștia sunt bani din pixul premierului. Senzația tuturor care se adapă din acești bani e că – el ne dă, la el trebuie să mergem”, a subliniat Păun. El a adăugat că utilizarea acestui fond permite evitarea procesului de rectificare bugetară, care necesită control parlamentar, și ajută Guvernul să rezolve problemele bugetare generate de estimări economice prea optimiste.
Modificările legislative și impactul asupra bugetului
În 2023, Guvernul Ciolacu a modificat caracterul „urgent” al fondului printr-o Ordonanță de Urgență, permițând alocarea de fonduri și pentru cheltuieli care, în mod normal, nu ar fi considerate neprevăzute. Aceasta include plata salariilor și finanțarea proiectelor europene locale.
În luna mai 2024, premierul a impus ca toți ordonatorii de credite să transfere 10% din bugetele lor către Fondul de rezervă, precum și economiile realizate pe parcursul anului. Aceste măsuri au fost adoptate în contextul în care Fondul de rezervă dispunea deja de miliarde de lei, fiind estimat la 8.3 miliarde de lei pentru 2023.
Critici și transparență
Consiliul Fiscal a subliniat că din legislația actuală nu reies clar categoriile de cheltuieli care pot fi acoperite din Fondul de rezervă, ceea ce duce la alocări discreționare și netransparente. Cristian Păun a afirmat că „am transformat în neprevăzut și complicat aproape orice”, evidențiind astfel problemele de legalitate și transparență în utilizarea fondurilor publice.
Pușculița magică a lui Ciucă și Ciolacu
Articolul abordează subiectul sumelor considerabile alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, cu un focus pe cei care au beneficiat de aceste fonduri. Conform datelor, s-au alocat 18.3 miliarde de lei, o sumă semnificativă care a stârnit controverse.
Cine a primit banii și de ce?
Ministerul Finanțelor a estimat pentru anul 2025 o disponibilitate de doar 132 de milioane de lei în Fondul de rezervă, ceea ce ridică întrebări despre gestionarea resurselor financiare și prioritățile actuale ale guvernanților.
Aceste informații sugerează o utilizare strategică a fondurilor, dar și o necesitate de transparență în modul de alocare a acestora, având în vedere impactul asupra bugetului național.
