Revelația istorică: Chemarea specialiștilor de a înfrunta nostalgia comunistă și legionară în România
Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a declarat că „adevărul istoric trebuie să ajungă la cât mai mulți oameni”. Această afirmație a fost făcută în contextul unei scrisori deschise publicate pe 4 decembrie, adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, care solicită „acțiuni ferme” pentru a contracara fenomenul nostalgiei pro-totalitare. Scrisoarea a fost susținută de istorici, filozofi, sociologi, actori și jurnaliști, care cer fermitate decizională în ceea ce privește caracterul insidios al acestei nostalgii.
„Nu putem accepta faptul că statul român își predă pe tavă cetățenii, în special tinerii, unor forțe care urmăresc, prin manipulare, doar remodelarea mentalului colectiv și distorsionarea percepțiilor, pentru ca, pas cu pas, în viitor, societatea să ajungă în pragul acceptării ideologiei unui regim dictatorial”, se arată în scrisoarea deschisă publicată de IICCMER.
Daniel Șandru a subliniat necesitatea adoptării unor „măsuri ferme” pentru a combate nostalgia pro-totalitară. Printre aceste măsuri, el a menționat crearea unui cadru legislativ mai ferm de intervenție al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), pentru a elimina discursurile publice specifice nostalgiei pro-totalitare.
Șandru a evidențiat, de asemenea, importanța organizării de caravane educaționale pentru a aduce în atenția publicului larg adevărul istoric despre cele două forme de regimuri totalitare din România: regimul interbelic legionar și regimul național-ceaușist.
„Ideea este că noi trebuie să spunem adevărul și să facem în așa fel încât adevărul istoric să ajungă la cât mai mulți oameni, mai ales cei predispuși, din varii motive, cele mai multe ținând de carențele educaționale, la acest fenomen amplu de manipulare”, a adăugat Daniel Șandru. El a mai subliniat că statul român poate dezvolta „anticorpi” prin aplicarea strategiilor deja gândite pentru combaterea extremismului, prin rezolvarea inechităților sociale și economice și prin evitarea discursurilor populiste care pot atrage voturi.
„Problema fundamentală pentru o democrație fragilă, specifică unei societăți care nu are o tradiție democratică, este aceea că nu își permite să fie tolerantă cu cei care sunt intoleranți la adresa sa”, a concluzionat Șandru.
Scrisoarea deschisă publicată de IICCMER subliniază pericolul existențial pe care îl reprezintă nostalgia pro-totalitară pentru memoria și identitatea societății românești, făcând apel la mobilizare și acțiune din partea statului român.
