Deficitul bugetar al României în 2025: 7,65% din PIB
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, un rezultat mai bun cu 0,7% față de prognoza inițială de 8,4%. Informația a fost confirmată de senatoarea PNL Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget-finanțe.
Horga l-a acuzat pe fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, de manipularea datelor bugetare și de distribuirea de știri false în spațiul public, susținând că aceste acțiuni sunt menite să apere erorile financiare grave comise de PSD și de Marcel Ciolacu în perioada 2023-2025.
„România poate avea disciplină bugetară. Guvernul Bolojan a reușit să încheie anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, mai mic cu 0,7% decât cel programat”, a declarat Horga, caracterizând această realizare drept un „adevărat miracol bugetar”.
De asemenea, senatoarea a precizat că bugetul pentru 2025 a fost propus de Marcel Ciolacu, având la bază supraestimări ale veniturilor și subestimări ale cheltuielilor. Horga a subliniat că Ilie Bolojan, prim-ministru în a doua parte a anului 2025, a reușit să stabilizeze cheltuielile publice și să revigoreze veniturile bugetare.
Reducerea deficitului s-a realizat prin acoperirea tuturor cheltuielilor de funcționare ale statului, inclusiv plata pensiilor și salariilor majorate, investiții publice semnificative și rambursarea concediilor medicale. Horga a evidențiat că, în ciuda măsurilor nepopulare, România a început să reducă deficitul și împrumuturile, crescând astfel credibilitatea economică internațională.
În replică, Horga l-a criticat pe Câciu, afirmând că acesta a manipulat datele bugetare, întrebându-se ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost oprită „minciuna” privind stabilitatea financiară. „Ilie Bolojan guvernează cu onestitate și seriozitate, având în vedere nevoile reale ale României”, a adăugat ea.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat că nu ar trebui ca nimeni din Guvern să se laude cu un deficit bugetar mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, subliniind că acest lucru ar putea fi rezultatul tăierilor de la investiții și al creșterii impozitelor.
