România în pericol: Retrogradarea de către Moody’s, o amenințare dacă măsurile de austeritate nu sunt aplicate corect
Agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a finalizat o analiză periodică a ratingurilor României, inclusiv a ratingului pe termen lung Baa3, cu perspectivă „negativă”. Această perspectivă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al Guvernului de la București.
Potrivit Moody’s, măsurile fiscale adoptate din iulie 2025 au avut un impact pozitiv asupra perspectivei fiscale a României. Totuși, rămân riscuri semnificative de implementare pentru reducerea deficitului pe termen lung, în special din cauza provocării de a menține sprijinul politic pentru continuarea consolidării fiscale după 2026. Acest aspect este complicat de rotația planificată a prim-ministrului în 2027 și alegerile parlamentare planificate pentru 2028.
„Ratingurile României ar fi probabil retrogradate dacă vom ajunge la concluzia că Guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar duce la o evoluție semnificativ mai proastă a principalilor indicatori fiscali comparativ cu așteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituțiilor de a implementa eficient un program de consolidare amplu și complex”, precizează Moody’s.
În sens invers, Moody’s ar putea îmbunătăți perspectiva asociată ratingului României la „stabilă” dacă povara datoriei guvernamentale și indicatorii de suportabilitate a datoriei ar evolua în conformitate cu așteptările sale actuale. Aceasta ar necesita implementarea deplină și eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în 2025, continuând procesul de consolidare fiscală și în 2027 și ulterior, deși probabil într-un ritm mai moderat decât în 2026.
Moody’s subliniază că ratingurile României reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu al economiei, precum și nivelul său relativ ridicat de avuție, ambele susținând puterea sa economică. Cu toate acestea, datoria publică a României este de așteptat să se deterioreze în următorii ani din cauza deficitului fiscal ridicat. Provocările în domenii precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale arată o oarecare slăbiciune a solidității instituțiilor și a guvernării din România față de cea a țărilor care beneficiază de un rating similar.
Deficitul fiscal al României a început să scadă în urma măsurilor semnificative de consolidare fiscală anunțate în iulie și septembrie 2025. Analiștii Moody’s se așteaptă ca deficitul fiscal al României să scadă până la 6,3% din PIB la sfârșitul anului 2026, de la o estimare de 8,2% la sfârșitul anului 2025 și un vârf de 9,3% la sfârșitul anului 2024. Deși este vorba de un efort de consolidare fiscală semnificativ, povara datoriei publice este așteptată să continue să crească după 2026, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare.
Pornind de la ipoteza că deficitul global va scădea la 5,7% din PIB la sfârșitul anului 2027, analiștii Moody’s estimează că povara datoriei va ajunge la 62,9% din PIB la sfârșitul lui 2027, de la 60,5% la finele anului 2025.
Efortul de consolidare fiscală contribuie la încetinirea ritmului de creștere a economiei românești. Potrivit Moody’s, creșterea reală a PIB-ului a încetinit la 0,6% în 2025, în condițiile în care creșterea TVA și a inflației, coroborate cu înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, au redus consumul.
„Maximizarea absorbției de către România a finanțării în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF) a UE înainte de termenul limită din august 2026 al programului va fi crucială pentru a evita o contracție a economiei în 2026”, subliniază Moody’s.
