România și Ungaria înregistrează cele mai slabe creșteri economice din regiune
Creșterea economică anuală a României în trimestrul al doilea a fost de 0,3%, cea mai redusă din regiune, alături de Ungaria, care a avut o creștere de doar 0,1%. Aceste rezultate au surprins analiștii, care se așteptau la o dinamică de 0,6%. În contrast, economia Poloniei a crescut cu 3,4% anual, urmată de Croația (2,9%), Cehia (2,4%) și Serbia (3,4%).
În urma acestor date, Erste a decis să scadă estimarea de creștere economică pentru 2026 și a indicat riscuri și pentru prognoza pe anul curent. „Creșterea de 0,3% în termeni anuali a fost conform așteptărilor noastre, având în vedere dificultățile deja evidențiate de indicatorii de înaltă frecvență”, a declarat Ștefan Posea, economist la ING Bank România.
De asemenea, BCR a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor de la 3,1% la 2,1%, luând în considerare măsurile de consolidare fiscală recente și contextul economic global. „Considerăm că investițiile susținute de fondurile UE sunt cruciale pentru creșterea PIB-ului anul viitor”, a adăugat Vlad Ioniță, economist BCR.
În concluzie, România și Ungaria se confruntă cu provocări economice semnificative, înregistrând cele mai slabe creșteri din regiune, ceea ce determină revizuirea prognozelor de către analiști.
România și Ungaria, cele mai slabe creșteri economice din regiune
Conform unei analize recente, România și Ungaria înregistrează cele mai slabe creșteri economice din regiune, iar prognoza pentru 2026 a fost revizuită în scădere de către Erste. Economia României a crescut cu doar 0,3% în ultimele șase luni, iar indicatorii de încredere au scăzut semnificativ, ajungând sub pragul de 100 de puncte, ceea ce sugerează o scădere a activității economice începând cu al doilea trimestru.
Vlad Ioniță subliniază că există o discrepanță considerabilă între rata anuală de creștere ajustată sezonier și cifra neajustată, ceea ce îngreunează estimarea unei prognoze precise. De asemenea, Banca Națională a României avertizează că economia va continua să scadă, cu o dinamică sub potențial cu până la 3 puncte procentuale în anul următor.
În plus, inflația se preconizează că va depăși 9% în acest an, influențată de majorarea taxelor, accizelor și creșterea rapidă a costurilor utilităților, cum ar fi energia electrică.