România și creșterea importurilor de energie din Rusia
În 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de energie din Rusia, cu 57% mai mult comparativ cu anul precedent. Această tendință se alătură altor țări din Uniunea Europeană, precum Franța, Olanda și Portugalia, care au raportat, de asemenea, o majorare a achizițiilor de energie rusă.
Analiza realizată de Reuters arată că, în ciuda sprijinului militar acordat Ucrainei, țările europene continuă să finanțeze economia de război a Moscovei prin plăți pentru energie. Uniunea Europeană se află astfel într-o situație complicată, contribuind atât la ajutoare pentru Kiev, cât și la plăți comerciale către Rusia pentru petrol și gaze.
În primele opt luni ale anului, UE a importat energie din Rusia în valoare de peste 11 miliarde de euro. Această situație a stârnit critici, inclusiv din partea fostului președinte al SUA, Donald Trump, care a cerut liderilor europeni să înceteze achizițiile de energie din Rusia în contextul conflictului cu Ucraina.
Specialiștii avertizează că această creștere a fluxurilor de energie reprezintă o formă de „autosabotaj” din partea țărilor europene, având în vedere că veniturile din vânzările de energie sunt esențiale pentru finanțarea activităților militare rusești în Ucraina.
România și creșterea importurilor de energie din Rusia
România a înregistrat o creștere de 57% a importurilor de energie din Rusia în 2025, conform unor date recente. Această situație ridică întrebări cu privire la impactul asupra economiei și securității energetice a Uniunii Europene.
În ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența de energia rusă, România continuă să importe o cantitate semnificativă de energie din această țară. În plus, datele sugerează că multe dintre importurile din Rusia sunt redistribuite către alte state europene, inclusiv Germania.
Comisia Europeană a declarat că va accelera interdicția asupra gazului natural lichefiat (GNL) rusesc, cu termenul limită avansat pentru 2027. Cu toate acestea, importurile de GNL din Rusia rămân o componentă majoră a aprovizionării energetice a Uniunii Europene, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achizițiilor de energie.
În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul european a importat energie rusă în valoare de peste 133 de miliarde de euro. Deși în primele opt luni ale acestui an, factura totală a UE a scăzut la 11,4 miliarde de euro, România rămâne printre țările care continuă să beneficieze de energie din Rusia, contrar tendințelor generale de reducere a acestor importuri.
În acest context, este esențial ca România și ceilalți aliați ai Ucrainei să reevalueze strategiile energetice pentru a susține eforturile de a diminua dependența de energia rusă și a sprijini stabilitatea economică regională.
România și Creșterea Importurilor de Energie Rusă
În 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de energie din Rusia, cu 57% mai mult decât în anul precedent. Aceasta se aliniază cu tendințele observate în alte șapte țări europene care au raportat o creștere a importurilor de energie din Rusia, inclusiv Belgia (3%), Croația (55%) și Portugalia (167%).
Ministerul Energiei din Belgia a explicat că această creștere se datorează sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, care au interzis transbordarea gazului natural lichefiat (GNL) rusesc în afara blocului. Astfel, GNL-ul a fost descărcat în Belgia, un hub global, în loc să fie transferat direct către alte destinații.
Deși Guvernul român nu a comentat despre aceste date, importurile totale de energie din Rusia ale Uniunii Europene în 2022 au depășit 213 miliarde de euro, o sumă considerabil mai mare decât cei 167 de miliarde de euro alocați pentru ajutorul acordat Ucrainei în aceeași perioadă.
Companiile energetice, cum ar fi TotalEnergies, au menționat că continuă să importe GNL rusesc pe baza unor contracte pe termen lung, care vor fi valabile până în anii 2030 sau 2040. Analiștii avertizează că aceste companii sunt reticente să încalce angajamentele contractuale, din teama de a primi amenzi fără o interdicție oficială din partea UE.
Creșterea importurilor de energie din Rusia în România
În 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă de 57% a importurilor de energie din Rusia, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul aliaților Ucrainei. Această tendință subliniază dependența continuă a unor state europene de combustibilii fosili ruși, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce aceste importuri.
Un caz relevant este cel al SEFE, care operează o parte din rețeaua de transport a gazelor din Germania. Aceasta a confirmat că importă gaze rusești prin intermediul Franței și Belgiei, în ciuda angajamentului Germaniei de a diminua dependența de gazele rusești.
Ministerul german al Economiei a declarat că, deși salută eforturile de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, SEFE este constrânsă de un contract pe termen lung cu uzina Iamal din Rusia. Acest contract include clauze „take-or-pay”, ceea ce înseamnă că SEFE trebuie să plătească pentru cantitățile convenite, chiar și în absența livrărilor, ceea ce poate contribui indirect la sprijinirea economiei rusești.
Aceste aspecte evidențiază complexitatea relațiilor comerciale cu Rusia și impactul lor asupra economiilor europene, subliniind provocările cu care se confruntă aliații Ucrainei în contextul actual.
