Controverse pe Via Transilvanica din cauza asfaltării
Via Transilvanica, un important brand de țară al României, se confruntă cu riscul de a fi compromis din cauza unui proiect de asfaltare a pistelor de biciclete, aprobat de autoritățile locale și Guvernul. Fondatorul Asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, a semnalat această problemă, subliniind că județul Mureș a dat undă verde pentru construirea unei piste de biciclete de 94,4 km, care se suprapune parțial cu traseul Via Transilvanica.
Ușeriu a explicat că pista va include diverse facilități, precum scări, rampe, marcaje rutiere, șanțuri de drenaj și zone de odihnă, și că proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având o valoare totală de 70,55 milioane lei. De asemenea, a subliniat că studiul de fezabilitate a fost finalizat și că indicatorii tehnici au fost aprobați de Consiliul Județean.
În județul Suceava, unde pista de biciclete se suprapune cu Via Transilvanica, lungimea asfaltată este de doar 953 de metri. Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a declarat că asfaltarea este interzisă pe restul traseului de 194 km, majoritatea fiind drumuri forestiere sau în apropierea pădurilor.
Un comunicat emis de Consiliul Județean Bistrița subliniază că investiția pentru realizarea a 3.000 km de trasee cicloturistice va afecta în mod semnificativ traseul Via Transilvanica, având în vedere că 494 km din cele planificate se suprapun cu acesta, pe teritoriul județelor Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș.
Asfaltarea pe Via Transilvanica: Un brand de țară în pericol
Via Transilvanica, un important traseu cicloturistic, se află în centrul unui scandal legat de asfaltarea unor porțiuni ale sale, ceea ce ar putea compromite imaginea acestui brand de țară. Consiliul Județean Mureș a aprobat recent un proiect care prevede construirea unei piste de biciclete ce va traversa acest traseu, având un cost estimat de 70 de milioane de lei.
Proiectul include asfaltarea unor segmente ale pistei, dar lungimea exactă a acestora nu este clar definită. Această decizie a stârnit controverse, având în vedere că Via Transilvanica este promovată ca o destinație ecologică, iar asfaltarea ar putea afecta caracterul său natural.
În plus, Consiliul Județean Suceava a votat un proiect similar, cu o valoare de 111 milioane de lei, ceea ce sugerează o tendință generală de a asfalta porțiuni din acest traseu. Criticii susțin că aceste măsuri ar putea diminua atracția turistică a Via Transilvanica, care a fost inaugurată în 2022, având un total de 1.400 de kilometri.
Asociația Tășuleasa Social, care se ocupă de dezvoltarea traseului, își propune să extindă Via Transilvanica în următorii 20 de ani, dar furtuna de controverse legate de asfaltare ar putea afecta acest plan ambițios. În acest context, viitorul brandului Via Transilvanica rămâne incert.
Scandal pe Via Transilvanica: Asfaltarea riscă să compromită un brand de țară
Asociația Tășuleasa Social, care celebrează 25 de ani de activitate, a inițiat un proiect ambițios pentru a extinde Via Transilvanica în toate regiunile istorice ale României. Acest proiect are un obiectiv social esențial: revitalizarea comunităților din întreaga țară, lucru demonstrat de numărul impresionant de peste 30.000 de drumeți care au parcurs traseul în anul 2024.
Președintele Asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, a subliniat importanța strategiei de dezvoltare pe termen lung, menționând că prima bornă pentru noul tronson din Brașov a fost deja stabilită la Viscri. Ușeriu a reflectat asupra transformării pe care România a suferit-o în ultimii ani, din momentul în care a început proiectul Via Transilvanica în 2018, și a exprimat optimismul cu privire la realizările viitoare în următoarele două decenii.
Aceasta situație de asfaltare a traseului stârnește controverse, iar temerile legate de compromiterea unui brand de țară sunt din ce în ce mai acute. Asociația face apel la implicarea comunității, atât din țară cât și din străinătate, pentru a susține continuarea acestui proiect deosebit de important, care se bazează exclusiv pe fonduri private.
