Descoperirea unui schelet feminin înfășurat în lanțuri lângă Ierusalim
În apropiere de Ierusalim, arheologii au descoperit un mormânt din secolul V, în criptele mânăstirii bizantine de la Khirbat el-Masani, care adăpostește rămășițele unei femei înfășurate în lanțuri grele. Această descoperire a fost realizată în timpul săpăturilor arheologice din zonă, situată la aproximativ 3 km de Orașul Vechi al Ierusalimului.
Conform specialiștilor, lanțurile nu au fost folosite ca formă de pedeapsă, ci erau parte dintr-un regim de viață de asceză extremă, menit să limiteze și să îngreuneze mișcarea individului. Inițial, Autoritatea israeliană pentru Antichități a crezut că rămășițele aparțin unui bărbat, dar analizele ulterioare au confirmat că este vorba despre o femeie, o descoperire surprinzătoare, având în vedere că utilizarea lanțurilor de către femei în acest context este rar documentată.
Osemintele, deteriorate, au fost studiate prin analiza peptidelor din smalțul dentar, ceea ce a permis identificarea sexului. Cercetătorii au găsit gena AMELX, specifică cromozomului X, dar nu și gena AMELY, ceea ce sugerează că persoana respectivă avea doi cromozomi X, confirmând astfel sexul feminin.
Femeile ascete sunt menționate în însemnările istorice, de obicei provenind din rândul clasei nobiliare, dar căile lor spirituale erau adesea diferite și mai puțin extreme comparativ cu cele ale bărbaților. Lanțurile, ca formă de mortificare, reprezentau o metodă extremă de asceză, având rolul de a îngreuna corpul și de a concentra spiritul asupra căutării lui Dumnezeu.
Acest mormânt oferă noi perspective asupra practicilor de asceză din acea perioadă și subliniază diversitatea experiențelor spirituale ale femeilor din comunitățile ascetice.
Descoperirea unui schelet înfășurat în lanțuri lângă Ierusalim
Recent, arheologii au descoperit scheletul unei femei care a trăit acum 1.500 de ani, îngropat înfășurat în lanțuri, în apropiere de Ierusalim. Această descoperire este neobișnuită, având în vedere că identificarea unei femei îngropate în acest mod este rar întâlnită.
Conform cercetărilor efectuate de arheologi, lanțurile erau probabil considerate o parte esențială a identității ei ca ascet. Înmormântarea sa a fost interpretată ca un mod de a onora viața sa de asceză și de a asigura că devoțiunea ei va continua să fie recunoscută și după moarte, a explicat expertul Boaretto.
