România, un cap de pod în reconstrucția Ucrainei
România are potențialul de a deveni un cap de pod important, dacă nu cel mai important, în procesul de reconstrucție a Ucrainei, a afirmat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în cadrul conferinței „Italy & Romania, building together sustainable infrastructure”.
Scrioșteanu a subliniat progresele realizate în infrastructura de transport din România, evidențiind că în ultimii cinci ani s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă, în special în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare. În prezent, sunt în construcție 700 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar recent au fost date în trafic peste 500 de kilometri de autostrăzi, parte dintre acestea realizate în colaborare cu firme italiene.
„Podul de la Brăila poate fi utilizat pentru tranzitul materialelor necesare reconstrucției Ucrainei. România poate colabora strâns cu Italia în acest plan de reconstrucție, iar sustenabilitatea ar trebui să fie un element central în discuțiile noastre”, a adăugat Scrioșteanu.
În plus, secretarul de stat a menționat că România se va concentra pe dezvoltarea infrastructurii feroviare, având ca obiectiv reducerea transportului de marfă pe drumurile rutiere. Această schimbare este parte integrantă a strategiei de guvernare, care vizează o mai bună gestionare a fluxurilor de marfă.
În concluzie, România se prezintă ca un partener strategic pentru Italia în contextul reconstrucției Ucrainei, având o infrastructură de transport în continuă dezvoltare și o deschidere către colaborarea internațională.
România, un pilon esențial în reconstrucția Ucrainei
Scrioșteanu a declarat că România poate deveni un cap de pod important, dacă nu cel mai important, în contextul reconstrucției Ucrainei. El a subliniat importanța unui proiect care vizează regularizarea unui șenal navigabil pe Dunăre, destinat transportului de marfă pe tot parcursul anului.
„Avem un proiect care să regularizeze un șenal navigabil pe Dunăre, în așa fel încât să fie predictibil pentru transport de marfă 365 de zile pe an. Acest lucru va facilita transportul între portul Constanța și canalul Dunăre – Mare Neagră, generând un sistem de transport mai sustenabil și competitiv”, a afirmat oficialul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Scrioșteanu a subliniat că utilizarea Dunării ca „autostradă albastră” este o direcție strategică în dezvoltarea relațiilor bilaterale, având potențialul de a conecta România cu centrul Europei, contribuind astfel la creșterea competitivității transportului de marfă în regiune.
