Senatul adoptă legea împotriva antisemitismului și xenofobiei
Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege privind măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, respingând obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan în cererea de reexaminare a actului normativ. Votul a înregistrat 75 de voturi „pentru”, 34 „împotrivă” și patru abțineri.
Proiectul a fost inițiat de președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, și a fost adoptat de Parlament în luna iunie. Legea a fost contestată, la 20 iunie, la Curtea Constituțională de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT, însă CCR a respins sesizarea. Pe 14 iulie, Nicușor Dan a sesizat, de asemenea, CCR, care a respins și de această dată obiecțiile de neconstituționalitate. Pe 4 decembrie, președintele a retrimis Parlamentului legea spre reexaminare, exprimând îngrijorarea că forma actuală a actului normativ ar putea amplifica tensiunile sociale.
Președintele a subliniat că, în opinia sa, legea este insuficient de clară în definirea anumitor infracțiuni, afirmând că unele articole ar putea fi interpretate abuziv, transformând în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a distinge între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.
Proiectul prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Aceste fapte constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, precum și interzicerea unor drepturi. Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe este, de asemenea, considerată infracțiune, pedepsită cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Legea mai prevede că nu constituie infracțiune promovarea în interesul artei, științei, cercetării sau educației, sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public. Fapta de a promova cultul persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, precum și promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.
De asemenea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Săvârșirea acestor fapte prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Legea interzice, de asemenea, acordarea numelui persoanelor vinovate de genocid sau crime împotriva umanității unor străzi, bulevarde, piețe sau altor locuri publice.
Proiectul urmează să fie transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.
