Serbia, noul leagăn al vampirilor
România este adesea asociată cu legenda lui Dracula, însă un nou subiect de interes a apărut în Serbia, unde, acum 300 de ani, a fost raportată prima apariție a unui vampir. Satul Kisiljevo își dorește să recâștige titlul de leagăn al vampirilor, atrăgând turiștii dornici să descopere istoria sa fascinantă.
Pentru a explora povestea lui Petar Blagojevic, considerat primul vampir, vizitatorii trebuie să ajungă într-un mic cimitir situat între câmpuri de porumb și un lac, la aproximativ 100 de kilometri est de Belgrad. Aici, în vara anului 1725, sătenii au dezgropat trupul lui Blagojevic, suspectând că se trezește din morți pentru a ucide oameni nevinovați. „Era o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot și au deschis mormântul. Au găsit un cadavru complet intact”, povestește Mirko Bogicevic, un localnic cu rădăcini adânci în această comunitate.
După ce trupul a fost străpuns cu un țăruș din lemn de păducel, sângele proaspăt a început să curgă, confirmând temerile sătenilor. „Probabil era un om obișnuit care a avut ghinionul să devină vampir”, adaugă Bogicevic, care deține o copie a gazetei Curții de la Viena din 1725, semn că povestea lui Blagojevic s-a răspândit rapid.
Evenimentele din Kisiljevo au atras atenția autorităților, iar medicii austrieci care au venit să investigheze au contribuit la nașterea cuvântului „vampir”. Deși etimologia acestuia rămâne un mister, se consideră că un cuvânt bulgar vechi, „Upior”, care înseamnă „persoană rea”, ar fi fost confundat de medici, dând naștere termenului „vampir”.
Azi, sătenii din Kisiljevo sunt hotărâți să-și recupereze locul în istorie, promovând moștenirea lor vampirică și atrăgând turismul în zonă.
Serbia și Concurența cu Dracula
Recent, Serbia a început să își valorifice potențialul turistic legat de miturile și legendele locale, având în centru povestea lui Petar Blagojevic, un personaj asociat cu vampirismul. Aceasta a fost adusă în discuție de profesorul de istorie Nenad Mihajlovic, care a condus o anchetă ce a dus la descoperirea mormântului lui Blagojevic, ascuns timp de secole din cauza superstițiilor.
„Mormântul, a cărui piatră funerară s-a erodat de-a lungul timpului, prezenta semne ale unui fenomen neobișnuit”, a explicat Mihajlovic, referindu-se la modul în care bețele folosite de căutătorii de energie s-au îngropat în pământ. Cadavrul lui Blagojevic a fost dezgropat, ars și cenușa sa aruncată într-un lac, generând astfel un interes crescut pentru această legendă.
Dajana Stojanovic, directoarea oficiului de turism, a subliniat: „Potențialul este imens. Multe mituri și legende sunt legate de regiunea noastră, nu doar de povestea lui Petar Blagojevic, ci și de magia valahă.” Aceasta evidențiază tradițiile unice ale satelor din zonă, unele dintre ele fiind considerate magie neagră.
De asemenea, expertul Ruthner a adus în discuție legătura dintre vampirism și explicațiile magice utilizate pentru fenomenele inexplicabile, precum epidemiile din trecut. „Povestea vampirismului este o gândire magică – în loc să găsești o cauză științifică, se caută un vinovat în persoana unui malefic”, a explicat el.
Astfel, Serbia își propune să transforme aceste legende în atracții turistice, concurând indirect cu mitul lui Dracula din Transilvania.
