Standard & Poor’s menține ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă
Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingul de credit suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, menținând, totodată, perspectiva negativă. Această decizie vine în contextul măsurilor ample de consolidare fiscală anunțate de guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Conform analizei S&P, măsurile fiscale implementate sunt esențiale pentru reducerea deficitului, așteptându-se ca acesta să scadă la 7,7% din PIB în 2025 și la 6,4% în 2026, de la 9,3% în 2024. Totuși, agenția subliniază că perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate asociate cu finanțele publice ale României, în pofida acestor măsuri.
Standard & Poor’s a menționat că o posibila reducere a ratingului ar putea avea loc în următorii doi ani dacă consolidarea fiscală a României nu se va desfășura conform așteptărilor. De asemenea, o creștere semnificativă a datoriei externe sau deteriorarea condițiilor de finanțare pentru deficitul contului curent ar putea influența negativ ratingurile.
În contrast, agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României se vor reduce semnificativ, susținute de o redresare economică robustă.
De asemenea, se așteaptă ca guvernul să adopte măsuri suplimentare în următoarele luni, care ar putea contribui la o consolidare fiscală adițională, chiar dacă într-o măsură mai mică decât inițiativele deja implementate.
Standard & Poor’s menține ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă
Standard & Poor’s a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, dar a subliniat o perspectivă negativă, în special în contextul retragerii prim-ministrului Ilie Bolojan. Această decizie reflectă preocupările legate de provocările economice și politice cu care se confruntă țara.
Provocările economice și politica fiscală
Analiza agenției S&P evidențiază că, deși guvernul a adoptat măsuri de consolidare fiscală, riscurile persistente ar putea submina agenda politică ambițioasă a acestuia. Creșterea economică a încetinit semnificativ, iar prognozele pentru PIB sunt acum de 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026. De asemenea, deficitul contului curent va rămâne ridicat, iar inflația este așteptată să ajungă la 9% în lunile următoare, ceea ce complică politica monetară a Băncii Naționale a României.
Impactul retragerii prim-ministrului Bolojan
Retragerea prim-ministrului Bolojan ar putea influența negativ implementarea măsurilor fiscale adoptate recent. Deși noul guvern a fost susținut de o majoritate parlamentară solidă, există riscuri politice care ar putea afecta stabilitatea și eficiența reformelor necesare. Această situație adaugă un strat suplimentar de incertitudine în ceea ce privește viitorul economic al României.
Standard & Poor’s menține ratingul României, dar cu o perspectivă negativă
Standard & Poor’s (S&P) a decis să mențină ratingul României, dar a subliniat o perspectivă negativă, în principal din cauza retragerii iminente a prim-ministrului Bolojan. Mandatul acestuia va expira la sfârșitul anului 2026, conform unui acord de împărțire a puterii cu PSD, ceea ce ar putea afecta agenda de reforme și politica fiscală după acest an.
Experții S&P avertizează că punerea în aplicare a măsurilor de reformă și consolidarea coaliției guvernamentale vor fi puse la încercare în următorii doi ani. De asemenea, se estimează o scădere a prognozei de creștere economică, reducându-se la 0,3% pentru acest an și la 1,3% pentru 2026.
Provocările economice și importanța fondurilor europene
Cererea internă a încetinit, iar creșterea economică a României a fost deja afectată, înregistrându-se o tendință de încetinire. În acest context, S&P subliniază necesitatea deblocării fondurilor europene, care ar putea stimula investițiile publice și ar sprijini creșterea pe termen mediu. România are la dispoziție fonduri UE de aproximativ 44 de miliarde EUR, esențiale pentru investiții în sectoare precum energia, transporturile și sănătatea.
Totuși, economia României se confruntă cu provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice nefavorabile și o scădere a populației în vârstă de muncă, care ar putea încetini creșterea economică dacă nu sunt implementate reforme adecvate.
Standard & Poor’s menține ratingul României și perspectiva negativă
Standard & Poor’s (S&P) a decis să păstreze ratingul de credit pentru România, însă a menținut și perspectiva negativă. Această decizie se leagă de incertitudinile economice, în special în contextul retragerii prim-ministrului Bolojan, prevăzută pentru sfârșitul anului 2026.
Provocările economice și măsurile fiscale
Deși S&P se așteaptă ca deficitele să scadă sub 6% până în 2028, datoria publică netă ar putea depăși 60% din PIB. În plus, inflația, deja ridicată, ar putea crește din cauza majorării prețurilor la energie, a creșterii TVA și a accizelor, ajungând la aproximativ 9% în lunile următoare.
Măsurile de ajustare fiscală anunțate recent vizează reducerea deficitului public, estimat la 9,3% din PIB în 2024. Printre aceste măsuri se numără:
- Reducerea investițiilor publice nefinanțate din fonduri UE cu 0,5% din PIB în 2025.
- Creșterea accizelor și reclasificarea produselor în categoria cu TVA mai mare, cu un impact fiscal estimat la 0,4% din PIB în 2025.
- Majorări de impozite, inclusiv impozitul bancar, echivalente cu 0,1% din PIB în 2025.
- Reducerile bonusurilor și cheltuielilor pentru educație și sănătate.
Totuși, S&P subliniază că eficiența acestor măsuri rămâne incertă, având în vedere că măsurile anterioare nu au avut rezultatele așteptate.
Perspectiva post-2027
Analiza S&P arată că perspectivele fiscale după 2027 sunt incerte, în special având în vedere retragerea prim-ministrului Bolojan. Reformele fiscale planificate vor căuta să îmbunătățească eficiența administrației fiscale, dar câștigurile fiscale anticipate sunt considerate modeste.
În concluzie, menținerea ratingului României de către S&P reflectă o combinație de stabilitate și provocări economice, accentuate de incertitudinile politice viitoare.
Standard & Poor’s menține ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă
Standard & Poor’s (S&P) a decis să mențină ratingul României, dar a subliniat o perspectivă negativă, în special în contextul retragerii prim-ministrului Bolojan. Această situație este agravată de creșterea continuă a datoriei publice, care ar putea depăși 60% din PIB până în 2027.
În ciuda reducerii deficitului global, S&P estimează că România va trebui să își mărească dependența de piețele internaționale pentru a-și finanța nevoile. Peste 50% din datoria publică este denominată în valută străină, majoritar în euro, ceea ce amplifică vulnerabilitățile economice ale țării.
Consolidarea fiscală este esențială pentru reducerea deficitului contului curent, estimat să ajungă la 7,5% din PIB între 2025 și 2028. Nevoile brute de finanțare externă vor rămâne ridicate, depășind 100% din încasările din contul de capital și rezervele utilizabile în aceeași perioadă.
De asemenea, S&P preconizează o creștere a inflației, care ar putea atinge aproape 9% în următoarele luni, ceea ce ar putea influența negativ stabilitatea economică a României. Aceste aspecte subliniază provocările cu care se confruntă țara, în special în contextul posibilelor schimbări politice și economice.
Standard & Poor’s menține ratingul României cu o perspectivă negativă
Agenția Standard & Poor’s a decis să păstreze ratingul de credit al României, însă a menținut o perspectivă negativă. Această decizie este influențată de retragerea prim-ministrului Bolojan, ceea ce ar putea genera incertitudini economice și politice pentru țară.
Perspectivele economice ale României sunt afectate de inflația medie, care se estimează că va depăși 7% în anul 2025. Creșterea prețurilor la energie, majorarea cotelor de TVA și deprecierea leului sunt doar câteva dintre motivele acestei evoluții. Deși se anticipează că aceste efecte vor fi în mare parte tranzitorii, inflația este așteptată să rămână peste ținta BNR de 2,5% în următorii doi ani.
Banca Națională a României se confruntă cu provocări legate de menținerea stabilității financiare, iar intervențiile sale pe piața valutară au fost necesare pentru a atenua volatilitatea. În acest context, sectorul bancar, predominant deținut de investitori străini, rămâne relativ stabil, deși expunerea la creditele în valută și îndatorarea întreprinderilor reprezintă riscuri potențiale.
În concluzie, ratingul menținut de Standard & Poor’s reflectă o situație economică complexă, cu provocări pe termen mediu, amplificate de schimbările politice iminente.