Strategia de apărare a UE: O reacție la provocările Rusiei
Pe 19 martie, Comisia Europeană a prezentat o strategie de apărare pe termen lung, sub denumirea „Readiness 2030”, evidențiind necesitatea de a întări capacitățile de apărare ale Uniunii Europene. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a subliniat că „Rusia intenționează să testeze articolul 5 al NATO înainte de 2030”, indicând o urgență în implementarea măsurilor de apărare.
Comisia a propus un plan ambițios de strângere a 800 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să achiziționeze echipamente de apărare, cu un accent pe produsele fabricate în UE. Oficialii Comisiei au subliniat că este esențial ca țările europene să reducă dependența de capacitățile de apărare ale SUA, printr-o „creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare”.
Implementarea acestor măsuri este considerată crucială, având în vedere amenințările actuale, iar Comisia a reiterat importanța sprijinului financiar și a reglementărilor pentru achizițiile comune de echipamente de apărare. Un oficial UE a menționat că o propunere privind „euroobligațiuni” ar putea fi discutată în cadrul summitului liderilor UE de la Bruxelles, ceea ce ar putea facilita accesul la fonduri necesare.
Planul include idei pentru a asigura aceste fonduri și pentru a colabora mai eficient între statele membre, consolidând astfel securitatea colectivă a Uniunii Europene.
Strategia de apărare a UE și amenințările rusești
Comisia Europeană a prezentat o strategie de apărare care vizează consolidarea capacităților militare ale Uniunii Europene, într-un context internațional tot mai provocator. Un aspect semnificativ al acestei strategii este evaluarea intențiilor Rusiei, care ar putea încerca să testeze articolul 5 al NATO înainte de 2030.
Oficialii UE au subliniat necesitatea de a crește cheltuielile pentru apărare, ceea ce ar putea debloca aproximativ 650 de miliarde de euro pe parcursul următorilor patru ani. Această sumă ar putea sprijini consolidarea capacităților de apărare, în ciuda ezitărilor unor guverne de a-și asuma datorii suplimentare.
În plus, industriile de apărare vor beneficia de acces mai ușor la fonduri de coeziune, conform modificărilor legislative propuse. Aceste măsuri sunt parte din eforturile de integrare a piețelor de capital, care vizează canalizarea economiilor private în investiții productive, inclusiv în domeniul apărării.
