Strategii ascunse în gestionarea datoriei publice
România are o lege care, în teorie, controlează strict cheltuielile publice: atunci când datoria statului depășește anumite praguri, Guvernul ar trebui să înghețe rapid unele cheltuieli. Cu toate acestea, autoritățile au găsit constant modalități de a ocoli aceste reguli prin ordonanțe și derogări. În prezent, datoria publică a depășit 60% din PIB.
În 2010, autoritățile din România au adoptat Legea responsabilității fiscal-bugetare, sub presiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), cu scopul de a evita derapajele bugetare. Conform legii (69/2010), Guvernul este obligat să „aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege”. Aceasta impune menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil, gestionarea prudentă a resurselor publice și asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare.
Înghețarea cheltuielilor publice
Legea prevede măsuri de înghețare a cheltuielilor publice atunci când datoria depășește anumite praguri:
- Datoria publică depășește 45% din PIB, dar este sub 50%: Ministerul Finanțelor Publice trebuie să prezinte un raport privind justificarea creșterii datoriei.
- Datoria publică depășește 50% din PIB, dar este sub 55%: Guvernul trebuie să prezinte un program public pentru reducerea datoriei, care include tăieri de cheltuieli cu salariile din sectorul public.
- Datoria publică depășește 55% din PIB, dar este sub 60%: Se impun tăieri de cheltuieli și în asistența socială.
- Datoria publică depășește 60% din PIB: Se îngheață cheltuielile totale pentru salariile din sectorul public și asistența socială, iar Guvernul trebuie să inițieze un program de reducere a datoriei publice.
Ignorarea legii
În ciuda acestor reglementări, autoritățile au ignorat în mod repetat Legea responsabilității fiscal-bugetare. Analizând ultimii 5 ani, s-a constatat că, de fiecare dată când au fost adoptate ordonanțele fiscale pe final de an, Guvernele au inclus derogări care le-au permis să nu respecte limitele și tăierile de cheltuieli stipulate de lege. De exemplu, o derogare recurentă permite premierului și ministrului Finanțelor să semneze o declarație prin care își asumă respectarea țintelor fiscale pentru anul bugetar următor. Totuși, în ordonanțele adoptate, autoritățile au promis respectarea „strategiei fiscale pentru perioada 2025-2027”, fără a se angaja în privința legii responsabilității fiscale.
Proiecții fiscale și realitate
În planul fiscal al României, autoritățile și-au asumat măsuri pentru a reduce deficitul bugetar în următorii 7 ani, estimând că datoria publică va depăși pragul de 60% abia din 2027, cu o datorie prognozată de 58,5% din PIB în 2026. Acest plan a fost negociat cu oficialii europeni și aprobat în ECOFIN la începutul anului 2025.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, datoria publică a României a ajuns la 60% din PIB la finalul lunii octombrie 2025, echivalând cu 1.116,5 miliarde lei, iar în noiembrie a crescut la 60,2%, respectiv 1.121,4 miliarde lei. Evoluția datoriei publice în ultimii ani este următoarea:
- 2021 – 48,6%
- 2022 – 48,1%
- 2023 – 49,3%
- 2024 – 54,8%
