Protestul suedezilor împotriva creșterii prețurilor la alimente
Săptămâna trecută, după ce luna februarie a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din ultimii doi ani, mii de suedezi au decis să boicoteze supermarketurile mari timp de șapte zile, începând de luni. Această mișcare, amplificată de postările virale pe TikTok și Instagram, a devenit un subiect de discuție național și un punct fierbinte politic, conform The Guardian.
Conform estimărilor, costul anual de a hrăni o familie în Suedia a crescut cu până la 30.000 de coroane (peste 13 mii RON) din ianuarie 2022. De exemplu, un pachet de cafea este așteptat să depășească pragul simbolic de 100 de coroane (45,51 RON), reprezentând o creștere de peste 25% față de începutul anului trecut, conform Statistics Sweden.
Protestatarii consideră că această creștere a prețurilor este rezultatul unui „oligopol” al supermarketurilor și producătorilor mari, care prioritizează profitul în detrimentul clienților. În schimb, supermarketurile dau vina pe factori externi, inclusiv războaie, geopolitică și criza climatică.
Inițiativa de boicot
Inițiativa „Bojkotta vecka 12” (Boicotul săptămânii 12) a îndemnat consumatorii să nu mai cumpere de la marile lanțuri alimentare, precum Lidl, Hemköp, Ica, Coop și Willys, pentru a protesta împotriva prețurilor ridicate. „Nu avem nimic de pierdut, dar avem totul de câștigat,” afirmă postările de pe rețelele sociale, subliniind că „prețurile la alimente au scăpat de sub control, în timp ce marile companii alimentare și producătorii mari obțin miliarde de profit pe seama noastră.”
Cresc prețurile la alimente
Printre alimentele care s-au scumpit cel mai mult se numără ciocolata, cu o creștere de 9,2% luna trecută, urmată de grăsimile de gătit cu 7,2% și brânza cu 6,4%. De asemenea, laptele și smântâna au înregistrat o creștere de 5,4%.
Apel la acțiune
Filippa Lind, o figură importantă a campaniei, a declarat că discuția despre această acțiune este prezentă în întreaga societate. Lind, studentă din Malmö, a subliniat că protestul este motivat atât de dorința personală de a combate „prețurile exagerat de mari,” cât și de un sentiment de solidaritate față de cei afectați. Ea a cerut intervenția guvernului pentru a destructura oligopolul care contribuie la creșterea prețurilor.
Protestatarii plănuiesc să continue cu un boicot de trei săptămâni al lanțului Ica, cel mai mare retailer alimentar din Suedia, și al producătorului de lactate Arla. „Sper că acest lucru va duce la acțiuni politice care vor reduce în mod permanent prețurile la bunurile de bază,” a conchis Lind.
Suedezii boicotează supermarketurile din cauza prețurilor la alimente
În Suedia, multe familii se confruntă cu dificultăți financiare din cauza prețurilor la alimente care au „scăpat de sub control”. Mikael Damberg a declarat în parlament că „familiile obișnuite își golesc conturile de economii și împrumută bani pentru a face față vieții de zi cu zi.”
Ministrul finanțelor, Elisabeth Svantesson, a recunoscut că, deși inflația a scăzut, prețurile la alimente rămân ridicate. „Este important să sprijinim pe cei care se confruntă cu dificultăți,” a spus ea, subliniind necesitatea de a aborda problema prețurilor alimentelor.
Ministrul pentru afaceri rurale, Peter Kullgren, a explicat că majorările de prețuri sunt cauzate în mare parte de factori internaționali, dar a subliniat că este necesară o mai bună concurență în comerț. „Trebuie să ne ocupăm de această problemă,” a afirmat el, adăugând că stabilizarea prețurilor reprezintă o „prioritate de top” pentru guvern.
În acest context, guvernul suedez a lansat o nouă strategie alimentară care include măsuri pentru creșterea producției alimentare suedeze. Kullgren a menționat că deschiderea de noi magazine alimentare va fi încurajată pentru a stimula competiția.
Reprezentanții supermarketurilor, precum lanțul Coop, au observat o „scădere ușoară” a numărului de clienți, dar se confruntă cu dificultăți în a determina impactul exact al boicotului. Purtătoarea de cuvânt a Ica, Jenny Gerdes, a confirmat că unele magazine au simțit efectele boicotului, inclusiv o creștere a risipei alimentare, subliniind că „a devenit mai scump să cultivi, să produci, să ambalezi și să transporți alimente”.
