Creșterea alarmantă a fraudelor bancare în era digitală
Un român din trei a fost vizat în ultimul an de tentative de phishing, un tip de fraudă care contribuie la aproape 90% din breșele de securitate din țară. Peste un sfert dintre aceste tentative au ca scop obținerea datelor bancare, ceea ce subliniază o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește creșterea cazurilor de fraudă bancară digitală.
Tehnologia avansată, deși îmbunătățește eficiența activităților noastre zilnice, devine și un instrument pentru infractori, sporind riscurile de fraudă. Frauda bancară prin impersonare, în special prin apeluri telefonice, a crescut semnificativ, vârstnicii fiind cei mai vulnerabili. Persoanele cu vârste între 50 și 80 de ani sunt adesea țintiți prin solicitări false din partea băncilor, unde infractorii reușesc să obțină datele necesare pentru a-i înșela.
Chiar dacă seniorii sunt cei mai afectați, nu doar ei cad victime fraudelor. Oamenii familiarizați cu tehnologia se pot autoiluziona în privința siguranței lor, ajungând să nu poată distinge între un site bancar real și unul fals. Statisticile arată că 60% dintre utilizatori nu pot face această distincție, iar infractorii creează emailuri false, foarte asemănătoare cu cele reale, utilizând jargon specific domeniului financiar.
Un alt aspect îngrijorător este că 71% dintre adulții din România adoptă comportamente online riscante, expunându-se la phishing, deși 68% sunt conștienți de riscuri. În mediul urban, peste 60% dintre români au fost țintiți de tentative de fraudă online, iar 39% dintre aceștia au experimentat tentative repetate. Studiile recente arată că consecințele frecvente includ infectarea cu malware (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale (22%). Datele bancare sunt în topul țintelor fraudelor, cu 26% dintre tentative vizând aceste informații.
Creșterea alarmantă a tentativelor de fraudă bancară
În ultimele luni, tentativa de phishing a devenit o problemă tot mai gravă, cu o creștere de șase ori a numărului atacurilor în comparație cu anul 2022. La nivel mondial, se estimează că zilnic sunt trimise aproximativ 3,4 miliarde de e-mailuri de phishing, ceea ce duce la un total de peste un trilion de mesaje pe parcursul unui an.
Modul de operare al atacurilor de phishing
Phishing-ul se bazează pe manipularea victimelor prin mesaje capcană, care par să provină de la entități legitime, cum ar fi bănci sau autorități. Aceste mesaje îi conving pe utilizatori să își divulge date personale sensibile, precum parolele conturilor de e-mail, PIN-urile și informațiile despre carduri.
Atacurile de phishing s-au intensificat în special în domeniul bancar, afectând instrumentele de plată electronică, precum cardurile și aplicațiile de internet/mobile banking. Banca Națională a României (BNR) a avertizat că digitalizarea accelerată a sectorului bancar facilitează aceste atacuri.
Un scenariu frecvent implică un e-mail fals din partea băncii, care informează victima că instrumentul de plată va fi blocat în curând, solicitându-i să își actualizeze datele personale printr-un link inclus în mesaj. Un alt scenariu anunță victimele că o plată mare a fost inițiată din contul lor și că trebuie să acceseze un link pentru a anula operațiunea.
Riscurile asociate cu phishing-ul
Cine cedează și accesează link-urile din aceste mesaje este direcționat către site-uri false care imită în mod verosimil site-ul băncii. Aici, victimele sunt rugate să furnizeze date sensibile, iar atacatorii pot obține astfel acces complet la conturile lor, ceea ce le permite să sustragă fonduri.
În multe cazuri, atacurile sunt dublate de apeluri telefonice prin care atacatorii caută să valideze informațiile transmise prin e-mail sau SMS, grăbind reacția victimei și invocând urgența rezolvării situației.
Concluzie
Creșterea alarmantă a tentativelor de fraudă, alimentată de dezvoltarea tehnologiilor, necesită o atenție sporită din partea utilizatorilor pentru a-și proteja datele personale și a evita capcanele fraudelor bancare.
Creșterea alarmantă a fraudelor bancare datorită tehnologiei
În primele luni ale anului 2024, atacurile de phishing au atins un nivel îngrijorător, cu aproape 964.000 de breșe generate prin această metodă. În România, 90% dintre români au fost vizați anual de atacuri de phishing, iar 71% dintre adulți recunosc că au un comportament online riscant.
Fraudele online, inclusiv smishing-ul, au crescut semnificativ în 2023, vizează 61% dintre românii din zonele urbane. Conform statisticilor, 42% dintre victime se confruntă cu malware, iar 30% pot suferi pierderi financiare. Deși 68% dintre români conștientizează riscurile, 71% rămân vulnerabili. E-mailurile false bancare sunt recunoscute de 73% dintre respondenți, iar escrocheriile din social media de 72%.
Rolul inteligenței artificiale în eficientizarea fraudelor
Un aspect alarmant este modul în care inteligența artificială contribuie la sofisticarea metodelor de fraudă. Atacatorii utilizează AI pentru a crea scenarii personalizate, adaptate comportamentului uman. Catherine De Bolle, Director executiv al Europol, a subliniat că rețelele infracționale au evoluat, devenind întreprinderi criminale globale care profită de tehnologie și platforme digitale. Aceste grupuri sunt mai adaptabile și mai periculoase decât oricând.
Conform raportului Europol, aproape toate formele de criminalitate gravă au acum o amprentă digitală, iar internetul a devenit principalul teatru al crimei organizate. Infractorii își ascund activitățile prin intermediul infrastructurilor digitale, iar datele au devenit noua monedă a puterii, fiind furate și comercializate. Europol avertizează că inteligența artificială accelerează criminalitatea, remodelând peisajul crimei organizate și sporind eficiența infractorilor.
Creșterea fraudelor bancare în era tehnologiei
Tehnologia avansează rapid, dar devine și un instrument puternic pentru rețelele criminale. Aceste inovații automatizează și extind operațiunile ilegale, făcându-le mai scalabile și mai greu de detectat.
Amenințările emergente
Evaluarea Europol EU-SOCTA 2025 evidențiază atacurile cibernetice, în special ransomware, și schemele de fraudă online, care sunt din ce în ce mai mult facilitate de ingineria socială bazată pe inteligență artificială și pe accesul la volume mari de date, inclusiv informații personale furate.
Necesitatea măsurilor de protecție
În aceste condiții, simpla informare nu mai este suficientă. Autoritățile, băncile și experții caută măsuri de protecție eficiente și proactive pentru a ajuta oamenii să facă față acestor amenințări. Pe termen lung, se impune o educație financiară adaptată noilor realități, care să pregătească utilizatorii pentru riscurile emergente.
