Telegondola din Mamaia: o instalație cu 11 angajați și 6 șefi
Telegondola din Mamaia este un exemplu elocvent al ineficienței sistemului public, funcționând doar patru luni pe an, din iunie până în septembrie. Cu toate acestea, atât angajații, cât și membrii Consiliului de Administrație continuă să încaseze salariile pe parcursul întregului an, chiar și în cele opt luni în care instalația nu este operativă.
În total, compania are 11 angajați permanenți, inclusiv un director general. Dintre aceștia, patru lucrează la birou în funcții administrative, iar restul se ocupă de mentenanță, având sarcini precum verificarea echipamentelor și întreținerea instalației.
Cu un consiliu de administrație format din cinci membri, dintre care trei sunt politicieni, telegondola ridică întrebări legate de utilizarea eficientă a resurselor publice. Deși directorul afirmă că există multe activități administrative de făcut, rămâne neclar ce anume justifică prezența acestora în restul anului, când instalația nu funcționează.
Întrebări și controverse
În contextul actual, se pune întrebarea legitimă: ce fac angajații și conducerea telegondolei pe parcursul celor opt luni de inactivitate? Această situație evidențiază necesitatea unei analize mai ample asupra modului în care sunt gestionate companiile de stat și a eficienței cheltuielilor publice.
Telegondola Mamaia: O afacere cu angajați și șefi politizați
Telegondola Mamaia, o structură administrată de stat, are în prezent un număr de 11 angajați și 6 membri în conducere, dintre care unii sunt politicieni. Aceștia, în ciuda faptului că instalația nu funcționează timp de 8 luni pe an, primesc salarii constante de 1.795 lei lunar.
Conducerea telegondolei este formată din reprezentanți ai Primăriei Constanța, inclusiv membri PNL, cum ar fi Gabriela Drăghici Tomescu și Bogdan Barață. Aceștia au fost numiți printr-o procedură concurențială, dar există întrebări legate de eventualele influențe politice în procesul de selecție.
Cristian Păun, profesor de economie, a declarat că structurile create de stat sunt adesea politizate și reprezintă surse de sinecuri și rente politice. El a subliniat că aceste organizații nu funcționează pe baza unor principii economice solide și că profitul obținut de Telegondola Mamaia depinde exclusiv de numărul de turiști, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sa economică.
În 2023, Telegondola a raportat un profit de 1,7 milioane de lei, din care 62.400 de lei au fost distribuiți angajaților ca recompensă pentru munca depusă. Totuși, activitatea sa este caracterizată de lipsa unei piețe concurențiale, având un monopol în gestionarea bunului public.
Telegondola din Mamaia: O analiză a managementului și costurilor
Telegondola din Mamaia are un personal format din 11 angajați și 6 șefi, dintre care unii sunt politicieni. Anual, instalația rămâne nefuncțională timp de 8 luni, totuși angajații sunt plătiți pe tot parcursul anului.
Managementul Telegondolei
George Cazacu, directorul Telegondolei Mamaia, a declarat: „Noi asigurăm doar funcționarea, noi nu facem fapte eroice aici.” Aceasta subliniază o gestionare mai degrabă pasivă decât activă a resurselor și a serviciilor oferite.
Contextul economic și politic
Cristian Păun, profesor de economie, a evidențiat că aceste companii de stat nu pot fi comparate cu cele private, având un monopol pe care statul l-a atribuit lor. El a subliniat că multe instituții pretind că administrează venituri proprii, însă aceasta este o percepție greșită. Întrebarea care se ridică este de ce statul român preferă administrarea bunurilor prin intermediul companiilor de stat, în locul unor soluții alternative, cum ar fi parteneriatele public-private. Răspunsul ar putea fi găsit în necesitatea partidelor politice de a susține o clientelă largă din instituțiile statului.
