Tezaur descoperit la Mangalia, în necropola orașului antic Callatis
Muzeul Național de Istorie a României a anunțat descoperirea unor artefacte arheologice deosebite, care ar putea fi incluse în patrimoniul cultural național, în categoria Tezaur. Aceste artefacte, găsite în necropola tumulară a orașului antic Callatis, includ podoabe din aur, sticlă și bronz, printre care se remarcă trei cununi funerare din bronz aurit, imită forma frunzelor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, precum și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură.
Artefactele datează din secolul al III-lea î.Hr. și au fost identificate într-o movilă funerară care a conținut un cavou din piatră prelucrată, acoperit cu boltă semicilindrică. Această movilă este cea mai mare din sudul Dobrogei, având o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 metri, fiind un reper vizibil din mare. Monumentul funerar a aparținut unei familii influente de greci din Callatis, cu legături la modele religioase și politice de influență macedoneană.
Cavoul, care a fost bine păstrat și construit de un arhitect experimentat, se remarcă prin dimensiunile sale impresionante. Până în prezent, construcția a fost identificată pe o lungime de 18 metri, iar cercetările continuă, în special în sectorul coridorului de acces. Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost reparată și reinvestită simbolic prin ofrande de alcool.
Identificarea oaselor umane, aparținând de la cel puțin doi indivizi diferiți, sugerează o istorie complexă a acestui loc. Movila funerară face parte din teritoriul anticei Callatis, un oraș fondat de grecii din Heracleea Pontica și Megara, care a fost unul dintre cele mai bogate și influente orașe grecești din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III î.Hr.
Artefactele descoperite, care reflectă o epocă strălucitoare și sofisticată, vor fi studiate în detaliu pentru a determina importanța lor și pentru a fi incluse în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României.
Descoperirea Tezaurului la Mangalia
Recent, cercetările arheologice desfășurate în necropola orașului antic Callatis, situat în apropierea orașului modern Mangalia, au dus la o descoperire semnificativă: un tezaur format din podoabe antice realizate din aur, sticlă și bronz. Aceste descoperiri sunt rezultatul Proiectului Kalla, inițiat în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia.
Acest proiect a fost dedicat cercetării mormintelor tumulare din teritoriul callatian, iar recent, în cadrul acestuia, s-a realizat o cercetare sistematică a unui tumul cu cavou, marcând o premieră în România. Cavoul a fost descoperit la o adâncime de 9 metri, iar nivelul său de amenajare se află la -12 metri.
Descoperirea arheologică a fost o provocare complexă, necesitând utilizarea unor tehnici de investigație non-invazivă și formarea unei echipe pluridisciplinare de specialiști. De asemenea, cercetările sunt susținute de fonduri asigurate de Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii, prin Planul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice.
În plus față de lotul de podoabe, cercetătorii au identificat și două sarcofage cu elemente sculptate și pictate din calcar și marmură, care vor fi, de asemenea, prelevate pentru studiu, conservare și restaurare. Aceste bunuri arheologice reprezintă o contribuție valoroasă la înțelegerea istoriei antice a regiunii.
Tezaur descoperit la Mangalia
Recent, un tezaur impresionant a fost descoperit în necropola orașului antic Callatis, situat în Mangalia. Piesele din metale prețioase și cele din piatră vor fi supuse unui proces de conservare în laboratoarele Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Investigațiile preliminare asupra structurii și caracteristicilor fizico-chimice ale acestor artefacte se vor desfășura în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200.
De asemenea, documentarea fotogrammetrică și cu senzor LiDAR a elementelor de arhitectură și geometriei structurilor va fi realizată de Gigapixel S.R.L., iar aceste date vor fi esențiale pentru studiile de arhitectură și conservare a monumentului. Ele vor constitui, totodată, baza pentru viitoare propuneri de reconstituire virtuală.
Recuperarea pieselor masive și fragile, care formează cele două sarcofage afectate de jaful antic, va fi coordonată de experți restauratori de la Metamorfozys S.R.L. O primă sinteză a rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, programate pentru 12 – 14 septembrie 2025, prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României.