UE pe calea pierderii proiectelor de transport până în 2030: impactul asupra României
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt mult întârziate și riscă să rateze obiectivele pentru 2030, în ciuda miliardelor de euro alocate din fonduri ale UE, avertizează auditorii europeni. Întârzierile afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi (ECA).
Întârzieri majore la proiecte strategice de transport
Proiectele esențiale care ar trebui să crească conectivitatea în Uniunea Europeană până în 2030 sunt cu mult în urma graficului, în ciuda celor 15,3 miliarde de euro investite din fonduri europene din 2020. Raportul ECA arată că legislația UE pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), adoptată în 2013, a suferit întârzieri majore din cauza pandemiei COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care au dus la creșteri ale prețurilor la energie și construcții.
Auditorii notează că cele opt megaproiecte evaluate anterior în 2020 au înregistrat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale, iar datele din 2025 arată o majorare de peste 82%, două dintre proiectele auditate fiind Rail Baltica și legătura feroviară Lyon-Turin.
Supraveghere slabă din partea Comisiei Europene
Raportul ECA subliniază că supravegherea finalizării coridoarelor rețelei centrale de către Comisia Europeană a fost „distantă”. Auditorii susțin că Comisia ar fi trebuit să fie mai proactivă, având în vedere întârzierile semnalate anterior. „Am transmis un set de recomandări menite să îmbunătățească gestionarea financiară a cofinanțării europene acordate megaproiectelor”, se menționează în raport.
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T pune în pericol țintele UE pentru 2030, deoarece transporturile sunt esențiale pentru economia Europei și pentru obiectivele climatice. Întârzierile în proiectele feroviare, pe căi navigabile și în infrastructura curată mențin emisiile la niveluri ridicate, afectând obiectivul de neutralitate climatică al UE până în 2050.
Proiecte majore și impactul asupra României
Raportul a evaluat opt proiecte majore: patru feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Tunelul de bază Brenner, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale (legătura Fehmarn Belt și legătura feroviară E59). Aceste proiecte implică 13 state membre UE: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
Auditorii europeni avertizează că obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi ratat. Raportul ECA din 2020 indica o întârziere medie de 11 ani, iar raportul din 2025 arată o agravare a situației, cu o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate.
De exemplu, linia feroviară Basque Y, care ar fi trebuit să fie operațională în 2010, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030. Legătura feroviară Lyon–Turin este prognozată pentru 2033, iar Tunelul de bază Brenner pentru 2032. Canalul Sena–Nord Europa, inițial programat pentru 2010, are acum un termen estimat de 2032.
Concluzii și viitorul TEN-T
TEN-T a fost propusă în anii ’90 pentru a îmbunătăți conectivitatea între statele membre. Ultima revizuire din 2024 a fost concepută pentru a alinia TEN-T cu Pactul Verde European și cu obiectivele de apărare ale UE. Fosta eurodeputată Barbara Thaler a subliniat că constrângerile impuse trenurilor de marfă creează discrepanțe între transportul feroviar și celelalte moduri de transport, punând în pericol angajamentele UE.
În 2024, Comunitatea Companiilor Feroviare și de Infrastructură Europene (CER) a avertizat că finalizarea TEN-T necesită investiții masive: 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Este necesară majorarea fondurilor pentru a atinge obiectivele TEN-T și termenele de finalizare.
