Agenția S&P menține perspectiva negativă a ratingului României
Agenția de evaluare financiară S&P a reconfirmat calificativul „BBB-/A-3” pentru România, atât pe termen lung, cât și scurt, în monedă străină și locală. Cu toate acestea, perspectiva ratingului rămâne negativă, în ciuda măsurilor fiscale recente adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
S&P apreciază inițiativele guvernului ca fiind cea mai semnificativă încercare de corecție fiscală din România de la criza financiară globală din 2008. Totuși, agenția evidențiază riscurile economice și politice care ar putea submina agenda ambițioasă a Executivului, inclusiv stabilitatea coaliției de guvernare. De asemenea, strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere că mandatul actualului prim-ministru se va încheia conform principiului rotației.
Ratingul „BBB-” reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, iar măsurile implementate de Guvernul Bolojan au reușit, deocamdată, să evite retrogradarea în categoria junk. Această decizie vine după o întâlnire între premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și reprezentanții S&P, în contextul în care România caută să-și stabilizeze ratingul în fața provocărilor economice.
Este important de menționat că România se află pe ultima treaptă de rating acceptabil din perspectiva agențiilor de rating, inclusiv Fitch și Moody’s, și că Guvernul a luat măsuri pentru a reduce riscurile de retrogradare. În contrast, agențiile Fitch și S&P au îmbunătățit recent ratingul Bulgariei, în perspectiva aderării acesteia la moneda euro.
Concluzie
În concluzie, deși S&P recunoaște progresele făcute de Guvernul Bolojan în direcția consolidării fiscale, menținerea unei perspective negative subliniază riscurile persistente legate de finanțele publice ale României.
S&P Menține Perspectiva Negativă pentru România
Agenția de evaluare financiară S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală implementate de Guvernul condus de Ilie-Gavril Bolojan. Această alegere este influențată de riscurile ridicate legate de finanțele publice ale țării, care se preconizează că vor persista în următorii ani.
Conform analizei S&P, măsurile de corecție fiscală ar putea conduce la o reducere a deficitului bugetar la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026. Totuși, agenția a revizuit în scădere proiecțiile de creștere a PIB-ului, estimând o creștere de doar 0,3% în 2025 și de 1,3% în 2026. Acest lucru reflectă impactul negativ al măsurilor de consolidare asupra unei economii care deja se confruntă cu o încetinire semnificativă.
Inflația în România rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, cu așteptări de creștere până la aproximativ 9% în lunile următoare, din cauza creșterilor prețurilor energiei electrice și a majorărilor de TVA. Aceste condiții vor reprezenta o provocare pentru Banca Națională a României, care ar putea fi nevoită să mențină politica monetară strictă, chiar și în contextul unei economii în încetinire.
S&P a avertizat că, în cazul în care măsurile de consolidare fiscală nu se dovedesc a fi suficiente sau dacă economia nu își revine, ratingurile ar putea fi revizuite în jos în următorii doi ani. De asemenea, o creștere semnificativă a datoriei externe sau deteriorarea condițiilor de finanțare pentru deficitul fiscal ar putea influența negativ perspectiva ratingului României.
În ciuda acestor avertizări, agenția a subliniat că perspectiva ratingului ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României ar scădea semnificativ, susținute de o revenire a creșterii economice.
Ratingul României menținut la negativ
Agenția de rating S&P a decis să păstreze perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală implementate de Guvernul Bolojan. Aceste măsuri vizează o corecție fiscală semnificativă, cu un impact fiscal total estimat la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% din PIB în 2026, împărțit între venituri și cheltuieli.
Deși se anticipează o reducere a deficitului bugetar sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, provocările economice și politice ar putea submina agenda guvernamentală. În plus, inflația în România rămâne printre cele mai ridicate din regiune, ceea ce ridică întrebări asupra capacității Băncii Naționale a României de a relaxa politica monetară în condiții de încetinire economică.
Provocări și perspective economice
Proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% pentru 2025 și 1,3% pentru 2026, evidențiind impactul măsurilor de consolidare și provocările economice curente. De asemenea, există riscuri legate de strategia fiscală pe termen mediu, care rămâne incertă după 2026.
În concluzie, în ciuda eforturilor de reformă și a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene, ratingul României continuă să fie sub presiune, iar perspectiva negativă reflectă incertitudinile economice și politice cu care se confruntă țara.
Agenția S&P menține perspectiva ratingului României la negativă
Agenția de evaluare financiară S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la nivel negativ, chiar și în contextul măsurilor adoptate rapid de Guvernul condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan. Aceste măsuri de consolidare fiscală sunt considerate cea mai semnificativă încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008.
Măsurile fiscale și impactul asupra economiei
Măsurile fiscale propuse sunt destinate să reducă deficitele bugetare, însă există temeri că acestea ar putea contribui la o încetinire a economiei. De asemenea, se estimează că corecția fiscală ar putea suprima perspectivele de creștere economică, cu prognoze actualizate pentru creșterea reală la 0,3% pentru acest an și 1,3% pentru 2026, în scădere față de estimările anterioare.
Context politic și riscuri viitoare
Guvernul Bolojan beneficiază de un mandat puternic pentru agenda sa de reformă, susținută de o majoritate parlamentară, însă riscurile politice persistente ar putea influența implementarea acestor măsuri. Este de așteptat ca coeziunea coaliției guvernamentale să fie testată în următorii doi ani, având în vedere complexitatea reformelor propuse și a consolidării fiscale.
În ciuda acestor provocări, agenția S&P a subliniat că România nu este în pericol de a fi retrogradată la statutul de „junk”, ceea ce reflectă o anumită stabilitate în contextul economic actual.
Agenția S&P menține perspectiva negativă pentru ratingul României
Agenția de rating S&P a decis să mențină perspectiva negativă pentru România, în pofida măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan. Această evaluare subliniază provocările economice cu care se confruntă țara, inclusiv deficitul bugetar ridicat și dificultățile în atragerea fondurilor europene.
În ciuda măsurilor de corecție fiscală menționate, deficitele bugetare ale României se preconizează că vor rămâne mari în următorii ani. Conform estimărilor, deficitul bugetar ar putea atinge 9,3% din PIB în 2024, dar se așteaptă o reducere sub 6% până în 2028.
De asemenea, datoria publică netă va crește la peste 60% din PIB până în 2028, iar inflația, deja printre cele mai ridicate din regiune, ar putea ajunge la aproximativ 9% în următoarele luni. Aceste aspecte pun o presiune suplimentară asupra economiei și asupra capacității guvernului de a gestiona resursele financiare eficient.
Cu toate acestea, agenția S&P nu a plasat România în categoria junk, ceea ce sugerează că, deși perspectivele sunt îngrijorătoare, țara are în continuare un rating care îi permite accesul la piețele financiare internaționale.
Este esențial ca Guvernul să continue implementarea reformelor necesare pentru a stimula creșterea economică și a debloca fondurile europene, care sunt vitale pentru investițiile în sectoare precum tranziția energetică și infrastructura.
Perspectiva Ratingului României Menținută la Negativă
Agenția de rating S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor economice luate de Guvernul Bolojan. Această evaluare sugerează că, deși se implementează reforme, incertitudinile privind eficiența acestora rămân semnificative.
Măsuri Fiscale și Impactul Lor
Printre măsurile adoptate se numără recategorizarea bunurilor în categoria superioară de TVA, ce ar putea avea un impact fiscal estimat de 0,4% din PIB în 2025 și 1,1% din PIB în 2026. De asemenea, se preconizează creșteri de impozite, inclusiv o taxă bancară și extinderea taxei pe sănătate, cu un total de 0,1% din PIB în 2025 și 0,4% din PIB în 2026.
Sfaturi de Monitorizare a Eficienței Măsurilor
S&P a subliniat că, deși măsurile fiscale sunt bine intenționate, efectele lor secundare ar putea fi mai mari decât se estimează, ceea ce ar putea influența negativ deficitul fiscal. De asemenea, măsurile anterioare de consolidare fiscală nu au avut succes în reducerea deficitului, făcând necesară o monitorizare atentă a noilor inițiative.
Perspectivele Economice Pe Termen Lung
În ceea ce privește viitorul, perspectivele fiscale după 2027 rămân incerte. Prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, iar reformele fiscale planificate ar putea genera câștiguri modeste. Totuși, Comisia Europeană a recunoscut ajustările fiscale necesare pentru a permite României să acceseze fonduri din cadrul RRF.
În concluzie, deși România se confruntă cu provocări economice, măsurile adoptate sunt considerate esențiale pentru a preveni o degradare a ratingului în categoria junk, dar eficiența lor va fi crucială în perioada următoare.
Perspectiva ratingului României menținută de S&P
Agenția de rating S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor implementate de Guvernul Bolojan. Aceasta înseamnă că, deși există eforturi de consolidare fiscală, România nu este în prezent în pericol de a fi retrogradată la statutul de „junk”.
Provocările economice și inflația
Estimările S&P sugerează că inflația va rămâne ridicată în România, cu o medie anticipată de peste 7% pe parcursul anului 2025. Această creștere este influențată de factori precum majorările prețurilor la energie, creșterile cotelor TVA și o ușoară depreciere a leului românesc față de euro. Banca Națională a României (BNR) se confruntă astfel cu provocări în menținerea stabilității financiare.
Proiecții financiare pentru următorii ani
Se estimează că deficitul de dobânzi al României va scădea treptat la 7,5% din PIB între 2025 și 2028, în scădere de la 8,4% din PIB în 2024. De asemenea, nevoile de finanțare externă vor continua să fie ridicate, depășind 100% din încasările din dobânzi și rezervele utilizabile.
Fluxurile de fonduri din partea Uniunii Europene sunt așteptate să sprijine economia, acoperind aproximativ 50% din deficitele contului curent, ceea ce va contribui la menținerea unei poziții de rezervă adecvate pentru BNR. Aceste aspecte subliniază complexitatea situației economice a României și provocările cu care se confruntă autoritățile în gestionarea stabilității financiare.
Agenția S&P menține perspectiva negativă pentru ratingul României
Agenția de rating S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor implementate de Guvernul Bolojan. Aceasta înseamnă că, deși există eforturi de îmbunătățire a situației economice, agenția nu consideră că țara este pe cale să evite o eventuală retrogradare a ratingului.
Este important de menționat că, deocamdată, S&P nu a clasificat România în categoria „junk” (deșeu), ceea ce sugerează că, în ciuda provocărilor economice, țara încă beneficiază de o anumită stabilitate în ochii investitorilor internaționali.
Cu toate acestea, România se confruntă cu o perioadă de volatilitate ridicată a pieței, iar Banca Națională a României (BNR) a încercat să atenueze aceste presiuni prin intervenții valutare substanțiale. De asemenea, BNR a reușit să-și reconstitue o parte din poziția de rezervă, susținută de emisiunile de obligațiuni externe ale guvernului și de fluxurile de fonduri din Uniunea Europeană.
Sectorul bancar din România, predominant deținut de investitori străini, prezintă un risc limitat pentru guvern, în principal datorită finanțării prin depozite. Creditele neperformante continuă să fie considerate un risc scăzut, în conformitate cu evaluările Autorității Bancare Europene, în ciuda unei creșteri marginale.
În concluzie, deși România se află într-o situație economică complexă, perspectivele pe termen lung rămân sub observație, iar măsurile guvernamentale vor fi esențiale pentru a asigura stabilitatea financiară și pentru a îmbunătăți ratingul internațional.